Datele rapoartelor publicate de Agenția Europeană de Mediu, care conțin informații detaliate despre infrastructura verde, spațiile publice verzi și suprafața umbrită de copaci din capitalele țărilor membre ale Uniunii Europene, relevă faptul că sănătatea urbană a Bucureștiului are de suferit și din cauza faptului că țesutul citadin încorporează și exploatează prea puțin natura și zonele verzi.
Publicația GreenCommunity a analizat cifrele privind ponderea infrastructurii verzi, a spațiilor publice verzi și a suprafaței umbrite de copaci din orașele capitală a celor 27 de state membre UE, alcătuind câte un top pentru fiecare dintre cele trei raportări. Cea mai bună poziționare a Bucureștiului (locul 14) o regăsim în clasamentul care ne arată ce procent din suprafața urbană este ocupat de spații verzi publice, incluzând aici parcurile, grădinile publice, cimitirele și pădurile urbane accesibile locuitorilor.
La polul opus, capitala României înregistrează cea mai slabă clasare (poziția 23) în topul capitalelor din țările blocului comunitar în funcție de ponderea dimensiunii infrastructurii verzi publice și private, de la parcuri, păduri urbane și suburbane, râuri, lacuri, grădini comunitare, terenuri de sport până la alveolele copacilor. În cadrul celui de-al treilea clasament, realizat pe baza ponderii suprafeței umbrite de copaci, Bucureștiul se situează pe locul 19.
Capitala României stă mai bine la spațiul verde public decât Amsterdam, Roma și Lisabona
Topul capitalelor din cele 27 de state din Uniunea Europeană după ponderea spațiului verde public este deschis de Stockholm (Suedia), unde parcurile, grădinile publice, cimitirele și pădurile urbane accesibile locuitorilor acoperă 19% din suprafața totală a orașului. Podiumul este completat de Dublin (Irlanda) și Atena (Grecia), care bifează fiecare un procent de 15%. Bruxelles (Belgia), Paris (Franța), Tallinn (Estonia), Viena (Austria) și Copenhaga (Danemarca) sunt singurele capitale din țările UE care ating sau depășesc pragul de 10%.
Bucureștiul, cu o pondere de 6% a spațiului verde public, ocupă poziția a 14-a în acest clasament, fiind puțin sub media ponderilor din capitalele spațiului blocului comunitar (7,18%). De același procent dispun Riga (Letonia) și Varșovia (Polonia). Sub capitala României, regăsim capitale ale unor țări importante ale Uniunii Europene, printre care se numără Amsterdam (Țările de jos) cu 5%, Roma (Italia) – 3% sau Lisabona (Portugalia) – 2%.
Micul Paris întrece Parisul la ponderea suprafeței umbrite de copaci
Cu o pondere de 22% suprafață umbrită de copaci, Bucureștiul se situează pe locul al 19-a din 27 în clasamentul capitalelor din statele blocului comunitar, unde media acestui indicator este de 30,4%. La acest capitol, capitala României reușește să depășească orașe mult mai dezvoltate, cum ar fi Parisul, Lisabona, Conpenhaga sau Amsterdam.
Cu toate acestea, cu adevărat trist pentru români este faptul că nu mai puțin de 15 capitale din țările Uniunii Europene au reușit să-și asigure un indice peste media amintită, Sofia (Bulgaria) sau Varșovia fiind două exemple în acest sens. Ljubljana (Slovenia) este liderul acestui top, cu o pondere a suprafeței umbrite de copaci de 50%.
Indicatorul privind ponderea infrastructurii verzi trage în jos capitala României
Dimensiunea infrastructurii verzi publice și private din București, de la parcuri, păduri urbane și suburbane, râuri, lacuri, grădini comunitare, terenuri de sport până la alveolele copacilor, raportată la suprafața totală a capitalei, este indicatorul care se arată cel mai bine situația deplorabilă a celui mai mare oraș din țara noastră. Cu o pondere a infrastructurii verzi de 26%, similar Parisului, Bucureștiul împarte pozițiile 23 și 24 cu capitala Franței. La această evaluare privind ponderea infrastructurii verzi, media este de 41,74%.
Sub București și Paris mai regăsim doar trei capitale, respectiv Nicosia (Cipru), Valletta (Malta) și Atena (Grecia), localități pe care poziționarea și condițiile climatice (cu temperaturi ridicate și precipitații puține) nu le ajută în dezideratul de a-și dezvolta infrastructura verde. De notat este și faptul că, în cazul mai multor capitale ale statelor membre UE, proporția foarte mare a indicatorul privind ponderea infrastructurii verzi este influențată major întinderea mare a zonei administrative a orașului, încorporând spre exemplu zone forestiere din jurul nucleului localității.
De ce este Bucureștiul mai mult gri decât verde
Cel mai probabil, cauza principală o constituie relația pe care orașul o are cu natura. Multe spații verzi sunt îngrădite, oamenii fiind încurajați să circule pe alei betonate, prea puține spații publice din oraș coabitează cu natura, multe dintre dezvoltările imobiliare din extremități nu au inclus și spații verzi, străzile din zonele centrale nu au fost reconfigurate astfel încât să acomodeze vegetație și arbori.
Totodată, din păcate, multe dintre spațiile verzi și parcurile orașului sunt lăsate într-o stare avansată de degradare. Există chiar bulevarde, unde s-au construit parcări în locul spațiilor verzi. Aici, pământul pe care cresc copacii a fost betonat până aproape de trunchiurile arborilor, periclitându-le existența.
Datele privind infrastructura verde, spațiile publice verzi și suprafața umbrită de copaci publicate de Agenția Europeană de Mediu în studiile proprii sunt raportări disponibile în monitorizarea ”Urban Atlas 2018”, care conține informații despre 38 de state europene, dintre care cele 32 de țări membre ale Spațiului Economic European și 6 țări colaboratoare (Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia).
