Aplicarea principiilor economiei circulare în domeniul materialelor de construcții poate reprezenta o direcție concretă către construcții sustenabile. Abordarea circulară presupune însă schimbarea modului în care sunt proiectate construcțiile, pentru a prelungi durata de viață a unei clădiri, a preîntâmpina demolările premature sau o utilizare ineficientă a spațiului.
Utilizarea judicioasă a cimenturilor cu amprentă redusă de CO2, ar permite realizarea unor construcții durabile, cu o durată de viață crescută – în funcție de destinația elementelor construite – ceea ce ar reduce și costurile legate de demolare/reutilizare, sunt de părere specialiștii CIROM, organizație patronală care reprezintă cei mai mari producători de ciment și produse minerale din România.
Reabilitările și lucrările de infrastructură planificate prin PNRR au potențialul să producă o regândire a modului în care se construiește în România, de la economic, la sustenabil, chiar dacă acest lucru poate impacta ușor valoarea totală a construcțiilor – prin utilizarea materialelor cu amprentă redusă de carbon.
Clădirile verzi reprezintă doar o mică parte din fondul construit
“Deși pe piața imobiliară există proiecte, în special în segmentul clădirilor de birouri, care au obținut certificări de clădiri verzi, în conformitate cu prescripțiile standardelor din domeniu precum BREEAM, LEED sau DGNB, acestea reprezintă doar o mică parte din fondul construit. Eforturile trebuie să continue, dar în paralel, prin achiziții publice, autoritățile trebuie să stimuleze utilizarea produselor cu conținut scăzut de carbon”, susține Marinela Drăcea, Președinte CIROM.
În opinia sa, ”este necesară o abordare a conceptului de sustenabilitate pe întreaga durată a ciclului de viață a unei clădiri, de la utilizarea materialelor de construcții care să genereze amprentă scăzută de carbon în faza de ridicare a construcției, până la exploatarea în condiții sustenabile a construcției finalizate”.
”Trebuie stimulată utilizarea betonului verde, care prin proprietățile sale, precum durabilitatea, performanța termică, potențialul de a fi reciclat în procent de 100%, este un material de construcție esențial în construcțiile sustenabile. Iar autoritățile pot juca un rol important în acestă tranziție”, explică Președintele CIROM.
Este necesară alinierea legislației naționale cu cea europeană pentru durabilitatea construcțiilor
Autoritățile, prin proiectele de reabilitare, construcții și infrastructură au capacitatea de a implementa în practică noile standarde, susținând astfel industria materialelor de construcții și adoptarea noilor tehnologii, aliniate conceptului de sustenabilitate și principiilor economiei circulare, tendințe care definesc cu certitudine viitorul și în domeniul construcțiilor.
„Este necesar un cadru favorabil de reglementări pentru a susține eforturile industriei către decarbonizare – aceasta fiind atât o prioritate, cât și o misiune strategică pentru noi. Am inițiat un dialog eficient cu autoritățile din România și din Parlamentul European cu privire la impactul diferitelor inițiative legislative asupra industriei și ajustarea legislației pentru a susține obiectivul final – o industrie cu impact scăzut de carbon și care contribuie la tranziția către neutralitatea climatică a societății românești, în ansamblul ei”, punctează Marinela Drăcea.
Utilizarea cimenturilor este în mod clar reglementată de standarde și norme în vigoare, tocmai pentru a se asigura durabilitatea construcțiilor în timp. Este necesară alinierea legislației naționale cu cea europeană, concretizându-se astfel și cadrul legal necesar implementării în mod uzual, pe scară extinsă, a cimenturilor cu amprentă scăzută de CO2.
Industria cimentului vine cu soluții practice care permit scăderea amprentei de dioxid de carbon în construcții
Responsabilitatea principală a industriei este să producă ciment și beton care să contribuie eficient la aspectul sustenabil al construcțiilor, permițând reducerea emisiilor de carbon, atât în faza inițială de producție, cât și pe durata de viață a unei structuri construite, fără ca aceasta să își piardă proprietățile esențiale de siguranță în exploatare, durabilitate sau rezistență necesare pentru utilizarea sa.
Reprezentanții CIROM consideră că, pentru a îndeplini acest obiectiv, sunt necesare acțiuni de-a lungul lanțului de producție ciment-beton, care să vizeze emisiile de carbon încorporate și operaționale, precum și acțiuni ulterioare, care să determine reducerea amprentei de carbon, atât pe parcursul duratei de exploatare a structurilor, cât și a celor potențial generate după scoaterea din uz a elementului construit.
Producătorii de betoane oferă o serie de clase de betoane cu amprentă redusă de dioxid de carbon, în comparație cu betoanele obișnuite, în principal prin folosirea unor cimenturi cu adaosuri. Tot mai multe noi tipuri de ciment au fost dezvoltate recent de către companiile producătoare, cu o componentă chimică diferită de cea a cimentului de tip I.
Piața cimentului din România este evaluată la 635 milioane de euro
Aceste noi produse asigură o reducere a emisiilor de dioxid de carbon de 20-30%. Deși aplicabilitatea acestor tipuri de ciment nu este una generală încă, o adoptare timpurie în sectorul construcțiilor va avea consecințe pozitive pe termen lung în privința decarbonizării industriei și mediului construit.
Producția de ciment din 2021 se ridică la 10,7 milioane de tone, cu o creștere de 1,3% față de anul anterior. Piața locală a cimentului a înregistrat o majorare de 0,7% în 2021, la o valoare de 635 de milioane de euro, față de 630 de milioane de euro în 2020, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Potențialul prognozat al sectorului construcțiilor pentru 2022 este, conform Comisiei Naționale pentru Prognoză, de creștere cu 5,7% a valorii adăugate brute, stimulat de existența planurilor de dezvoltare a proiectelor de infrastructură din cadrul PNRR.
