Un coridor velo continuu între Calea Victoriei, Magheru și Calea Moșilor, mai mult spațiu pentru pietoni și vegetație, trafic calmat și stații STB regândite. Asta propune Mihnea Nicolae, reprezentant la partidului SENS, pentru axa C.A. Rosetti – Maria Rosetti – Popa Petre, inclusă deja în Masterplanul Velo București.
Practic, străzile C.A. Rosetti, Maria Rosetti și Popa Petre ar putea funcționa diferit față de astăzi, dacă ar fi reorganizate ca o singură axă pentru pietoni, biciclete, transport public și traficul auto local. Propunerea pornește de la faptul că această axă este deja inclusă în Masterplanul Velo București, ca parte a traseului principal M10_1 – Inelul Median Nord.
Ideea lui Mihnea Nicolae este ca strada să nu fie tratată doar prin adăugarea unei piste pentru biciclete, ci să fie reorganizată în ansamblu, cu mai mult spațiu pentru pietoni și vegetație, transport public mai eficient, trafic calmat și o infrastructură velo continuă și protejată.
Cum ar putea arăta C.A. Rosetti
Pe anumite porțiuni, strada are doar 7 metri între borduri și două benzi de circulație. Un exemplu este segmentul scurt dintre Strada General David Praporgescu și Strada Jean-Louis Calderon. Aici, propunerea este relativ simplă: 3,40 metri pentru banda auto, 0,60 metri pentru separarea fizică și 3 metri pentru o pistă velo bidirecțională.
Pista ar fi separată de traficul auto prin separatoare joase din cauciuc, de tip „armadillo”.
Mihnea Nicolae argumentează că îngustarea benzii auto de la aproximativ 3,50 metri este suficientă inclusiv pentru circulația transportului public și, în același timp, este mai potrivită pentru o stradă urbană unde viteza ar trebui să fie redusă.
Pe alte secțiuni, situația permite păstrarea parcării și introducerea vegetației. De exemplu, între Strada Dionisie Lupu și Strada General David Praporgescu, unde profilul stradal ajunge la 12,70 metri, propunerea prevede două rânduri de parcare longitudinală, câte unul pe fiecare parte, o bandă de circulație, aproximativ 2 metri de spațiu verde și arbori și o pistă velo bidirecțională de 3,10 metri.
Pe segmentul dintre Jean-Louis Calderon și I.L. Caragiale, unde sunt aproximativ 11 metri între borduri, parcarea de pe o parte ar fi eliminată pentru a face loc unei benzi verzi continue de 2,45 metri, alături de pista pentru biciclete.
Maria Rosetti ar putea primi o promenadă
Cea mai spectaculoasă schimbare este propusă însă pe Strada Maria Rosetti, între I.L. Caragiale și Schitul Darvari. Aici profilul stradal ajunge la aproximativ 27 de metri, ceea ce oferă mai mult spațiu pentru o reorganizare completă.
Mihnea Nicolae propune continuarea promenadei existente în zona monumentului Ion Luca Caragiale, cu 8,57 metri dedicați promenadei pietonale, alături de spații verzi și arbori, parcare longitudinală, pistă velo bidirecțională de 3,50 metri și o cale de acces pavată.
„Avem oportunitatea de a crea un spațiu public mult mai plăcut prin continuarea promenadei de la monumentul Ion Luca Caragiale”, explică acesta în propunerea sa.
O parte dintre locurile de parcare pierdute de-a lungul traseului ar putea fi compensate prin parcarea existentă din apropiere. Potrivit lui Nicolae, aceasta se află la aproximativ 450 de metri de zona în care este propusă promenada, adică aproximativ șase minute de mers pe jos până în Piața Cantacuzino.
O intersecție ridicată la nivelul trotuarului
O intervenție importantă este propusă și la intersecția dintre Maria Rosetti, Popa Petre, Toamnei și Franzelarilor. Aici, întreaga suprafață a intersecției ar putea fi ridicată la nivelul trotuarelor. În acest fel, traseul pietonal ar deveni continuu, iar șoferii ar fi obligați să reducă viteza pentru a traversa intersecția.
Propunerea include și restrângerea geometriei intersecției, prin reducerea suprafeței dedicate mașinilor și micșorarea razelor de viraj.
„Razele mai mici obligă șoferii să vireze cu viteze reduse, scurtează distanțele de traversare pentru pietoni și cresc vizibilitatea reciprocă”, argumentează Mihnea Nicolae.
Pe străzile secundare, pista de biciclete ar putea fi ușor curbată spre interior înaintea traversărilor, astfel încât mașinile să intersecteze traseul velo la un unghi cât mai apropiat de 90 de grade.
Popa Petre, fără parcări pe carosabil și cu stații STB de tip „floating bus stop”
Pe Strada Popa Petre, unde lățimea dintre borduri este de aproximativ 7 metri pe întreg tronsonul, propunerea este similară celei de pe porțiunile înguste din C.A. Rosetti: 3,40 metri pentru circulația auto, 0,60 metri pentru separarea fizică și 3 metri pentru pista velo bidirecțională.
În acest caz, parcarea de pe carosabil ar dispărea. În dreptul stațiilor STB sunt propuse insule de tip „floating bus stop”, un model folosit în mai multe orașe europene în care pista de biciclete trece prin spatele platformei de așteptare.
Autobuzul ar putea opri direct lângă insulă, fără să intre și să iasă dintr-o alveolă, iar pista pentru biciclete ar rămâne continuă. Traversarea dintre trotuar și platforma stației ar fi semnalizată, bicicliștii urmând să acorde prioritate pietonilor.
Maximum 30 km/h și mai multe treceri de pietoni
Propunerea nu se oprește la reorganizarea profilului stradal. Pe întreaga axă ar urma să fie introduse măsuri de calmare a traficului, cu limită de maximum 30 km/h, treceri de pietoni ridicate la nivelul trotuarului și mai multe traversări acolo unde distanțele dintre cele existente sunt prea mari.
Mihnea Nicolae propune și reducerea razelor de virare la intersecțiile cu străzile secundare. Miza este ca șoferii să fie obligați să vireze mai lent, iar pietonii să aibă de traversat distanțe mai scurte. Totodată, pe întreaga axă, asfaltul trotuarelor ar putea fi înlocuit cu pavaj, iar la trecerile de pietoni și pe străzile secundare pavajul ar continua la același nivel peste carosabil.
Ideea este ca traseul pietonal să rămână cât mai continuu și să transmită vizual și fizic prioritatea pietonilor.
Ce s-ar întâmpla cu străzile Toamnei și Silvestru
Mihnea Nicolae propune analizarea și a circulației de pe Strada Toamnei și Strada Silvestru. Cele două ar putea funcționa ca o pereche de sensuri unice complementare, una către Bulevardul Dacia și cealaltă către Popa Petre.
Argumentul este că, pe străzi locale atât de înguste, nu este eficient ca două fluxuri auto să fie obligate să se strecoare unul pe lângă celălalt.
Reducerea capacității pentru traficul de tranzit nu ar însemna însă dispariția alternativelor. Bulevardul Carol I și Bulevardul Dacia sunt arterele principale ale zonei și pot prelua o parte din traficul care folosește astăzi străzile locale ca scurtături.
În schimb, C.A. Rosetti – Maria Rosetti – Popa Petre ar putea funcționa mai bine ca o axă multimodală, pentru transport public, biciclete, pietoni și acces local.
De ce este important acest traseu pentru biciclete
Una dintre cele mai interesante părți ale propunerii este argumentația pentru alegerea acestui traseu. Axa C.A. Rosetti – Maria Rosetti – Popa Petre este una dintre puținele variante prin care s-ar putea realiza o legătură velo continuă între Calea Victoriei, zona Magheru și Calea Moșilor.
Pe Bulevardul Carol I, profilul stradal este constrâns, în timp ce pe Bulevardul Dacia există deja benzi dedicate transportului public, iar spațiul disponibil nu ar permite cu ușurință introducerea unei infrastructuri velo protejate. O soluție de tip shared, în care bicicletele ar împărți banda cu autobuzele, ar crea la rândul ei probleme legate de siguranță și de depășirea bicicliștilor.
În schimb, traseul C.A. Rosetti – Maria Rosetti – Popa Petre ar putea oferi spațiul necesar pentru un coridor velo principal, continuu, protejat și direct, fără intervenții la fel de complicate pe marile bulevarde din jur.
Este, în fond, propunerea de a trata aceste trei străzi nu ca pe niște segmente separate, ci ca pe o singură axă urbană.
