Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizații „de urgență” pentru a permite și anul acesta tratarea semințelor de porumb, floarea-soarelui și sfeclă de zahăr cu substanțe chimice extrem de toxice pentru albine, mediu și om, se arată într-un comunicat de presă remis de WWF România.
”Decizia luată fără consultarea părților afectate (apicultori, societate civilă), la cererea și în beneficiul a cinci organizații de fermieri mari, a fost luată înainte de Crăciun și a devenit publică abia în ianuarie. Aceste substanțe (neonicotinoide) sunt interzise în Uniunea Europeană din anul 2018, iar Curtea de Justiție Europeană a decis pe 19 ianuarie a.c. că aceste autorizații (derogări) sunt nelegale și Statele Membre UE nu au voie să aprobe folosirea semințelor tratate cu neonicotinoide”, susțin reprezentanții WWF România.
Substanțele în cauză sunt clothianidin, imidacloprid și thiamethoxam și sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca semințele plantelor, însă problema majoră este că acestea rămân în plantă și afectează și alte insecte „benefice” – albinele și alți polenizatori, prin faptul că se hrănesc cu polenul, nectarul și gutația contaminate.
De asemenea, la semănatul semințelor tratate se produce praf încărcat cu pesticide care se dispersează în aer, constând într-o sursă suplimentară de stres atât pentru polenizatori, cât și pentru mediu în general și oameni.
Retragerea derogării
Organizațiile Eco Ruralis, Romapis și WWF, reprezentând interesele apicultorilor, micilor producători și conservarea naturii, solicită retragerea derogării pentru anul acesta și conformarea la hotărârea Curții de Justiție Europene pentru viitor.
În cazul în care derogarea nu este anulată, dorim să informăm apicultorii și cetățenii că sfecla de zahăr se va trata cu clotianidin și tiametoxam și se va semăna în județele Alba, Bacău, Botoșani, Brașov, Brăila, Cluj, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Vaslui, în perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb și floarea-soarelui, cu imidacloprid și tiametoxam, au început în 23 ianuarie și se vor cultiva în toată țara, „pe suprafețele puternic afectate”, conform textului derogării.
Declinul polenizatorilor și cauze
Aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin rolul lor în asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică.
Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere (din care 9.1% sunt în pragul dispariției) și 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt în scădere (din care 9% sunt amenințate cu dispariția).
Cauzele principale sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide, schimbările climatice.
Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.
„În toamna anului 2022, începând cu septembrie, s-au înregistrat depopulări masive și chiar moartea de colonii de albine într-o perioadă a anului total neobișnuită pentru apariția unor asemenea cazuri. Din sondajul publicat luna aceasta rezultă că 83% dintre respondenți s-au confruntat cu depopulări mari, iar 35% dintre ei au raportat și dispariții de colonii de albine. Ne așteptăm ca cifrele să se schimbe în primăvară, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie.
Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui în apropierea stupilor cu probleme, 94,2% au avut depopulări masive și/sau pierderi totale și numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme”, spune Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS.
Deciziile din România, în contradicție cu știința
Deși neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeană parțial în 2014 și apoi complet, în 2018, România a început cu excepțiile de la regulă încă din 2014. Derogările au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizării de neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapiță și sfeclă de zahăr. În urma unei atenționări primite de România din partea Comisiei Europene, în 2020 și 2021 țara noastră nu a mai permis tratarea culturilor de rapiță, dar nici de floarea-soarelui.
Însă în 2022 și încă o dată anul acesta, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale revine la „tradiția” mai veche de a permite tratarea tuturor culturilor (cu excepția rapiței). An de an e invocată „urgența” și situația excepțională, însă Ministerul nu s-a preocupat și nu a investit nimic în cercetarea, testarea, încurajarea metodelor alternative – ex. tehnici de management integrat al dăunătorilor (ex. rotația culturilor pe mai mulți ani, controlul biologic, diferite tehnici de cultivare).
România are 2,9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic
Dar de-acum România va fi obligată să facă acest lucru, după hotărârea Curții de Justiție Europeană . De altfel, Strategia „De la fermă la furculiță” prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8.5% în prezent). România are 2,9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic.
Ramona Duminicioiu, Membru Comitet de Coordonare Eco Ruralis: „Micii producători din România sunt împotriva folosirii neonicotinoidelor și substanțelor toxice periculoase. Suntem pentru reglementarea cât mai strictă a acestora, întrucât avem convingerea că putem și trebuie să producem hrană folosind practici agroecologice”.
Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS: „Sănătatea albinelor și o piață a mierii bazată pe concurență loială (unde calitatea mierii are un rol primordial) sunt astăzi provocări majore ale apicultorilor. Reducerea treptată a folosirii pesticidelor sintetice până la eliminarea lor totală are relevanță pentru ambele subiecte. Recenta hotărâre a CJUE care afirmă că Statele Membre nu pot deroga de la interdicția folosirii neonicotinoidelor în UE reprezintă un pas foarte important în acest parcurs.”
