O hartă a punctelor periculoase pentru bicicliști și noi propuneri de infrastructură mai sigură. Ce presupune protocolul InfraVelo București, aprobat azi în CGMB

Consiliul General al Municipiului București a aprobat pe 27 octombrie un protocol de colaborare între Primăria Capitalei, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI) și Asociația HaicuBicla, pentru susținerea implementării Masterplanului Velo. Proiectul „InfraVelo București”, inițiat de consilierul general Bogdan Sabo, propune colectarea de date despre deplasările pe bicicletă, o hartă publică a punctelor critice din trafic și proiecte-pilot pentru îmbunătățirea infrastructurii și a siguranței rutiere.

Important de știut: forma aprobată astăzi nu presupune obligații financiare directe pentru municipalitate. Varianta inițială prevedea alocarea a 300.000 de lei pe an de la bugetul local pentru activitățile asociației, însă propunerea a fost modificată în urma observațiilor Direcției Transporturi. Protocolul nu oferă nici exclusivitate Asociației HaicuBicla, iar implicarea acesteia în comisiile tehnice va avea caracter consultativ.

Curierii pe bicicletă, implicați în identificarea problemelor din trafic

Una dintre componentele centrale ale proiectului este „Harta Mobilității Reale”, care ar urma să adune informații despre dificultățile întâlnite de bicicliști în București. Curieri ai unor companii de livrări ar putea raporta voluntar traseele folosite, zonele pe care le evită sau în care se simt în pericol, locurile unde au avut loc accidente și punctele în care bicicletele sunt legate de stâlpi sau arbori din lipsa unor rastele.

Datele ar urma să fie anonimizate și publicate sub forma unei hărți digitale, accesibile și descărcabile. Proiectul își propune să strângă cel puțin 500 de raportări și să formuleze minimum trei recomandări oficiale către Primăria Capitalei sau TPBI.

Inițiatorii vor să folosească aceste informații pentru a identifica intervențiile prioritare, în loc ca deciziile despre infrastructura velo să se bazeze doar pe observații punctuale. Harta ar urma să fie completată de un chestionar realizat cu sprijinul unui sociolog.

Rastele, intersecții mai sigure și legături cu transportul public

Fișa proiectului include mai multe propuneri de intervenție. Printre acestea se numără instalarea a cel puțin 50 de rastele în zonele considerate prioritare, amenajarea unor spații de așteptare pentru bicicliști la semafoare și proiecte-pilot pentru îmbunătățirea vizibilității la intersecții și treceri de pietoni.

Sunt prevăzute și propuneri pentru marcaje care să sugereze trasee pentru biciclete, segmente de benzi dedicate transportului public unde accesul bicicletelor ar putea fi permis și proiecte de tip „străzi școlare”. Aceste intervenții nu sunt însă aprobate automat prin protocol. Ele vor avea nevoie de analize tehnice, avize și, după caz, resurse și decizii separate din partea autorităților competente, însă ar fi de bun augur ca autoritățile noastre să adopte în sfârșit astfel de măsuri, măcar în format pilot.

O altă direcție este conectarea bicicletei cu transportul public. Documentul propune analizarea unor soluții pentru transportul bicicletelor pe autobuze, inclusiv prin suporturi exterioare, și urmărește să încurajeze combinațiile bicicletă-metrou și bicicletă-STB.

Accesul bicicletelor în metrou rămâne însă o temă de analizat, inclusiv prin eventuale modificări legislative. Protocolul nu schimbă regulile actuale de acces și nu obligă operatorii de transport să introducă aceste facilități.

Primăria va trebui să răspundă recomandărilor în 60 de zile

Potrivit documentului, municipalitatea se angajează să participe la un grup de lucru comun, să pună la dispoziție date de interes public și să transmită, în cel mult 60 de zile, o poziție motivată asupra recomandărilor primite.

TPBI va coordona corelarea proiectului cu Masterplanul Velo București, va facilita dialogul cu operatorii de transport public și va asigura secretariatul grupului de lucru, care ar urma să se întrunească cel puțin o dată la trei luni.

Protocolul intră în vigoare la semnare, dar nu mai devreme de 1 decembrie 2026, și este valabil până la 1 decembrie 2030. Aprobarea sa creează cadrul de colaborare dintre instituții și asociație, însă realizarea intervențiilor concrete va depinde de analizele și aprobările necesare pentru fiecare măsură.


Citește și:

Total
0
Shares
Related Posts