România a plătit peste 5 miliarde de lei, echivalentul a aproape un miliard de euro, la bugetul Uniunii Europene pentru deșeurile de ambalaje din plastic care nu au fost reciclate, în perioada 2021 – 1 octombrie 2025. Sumele au crescut de la un an la altul, iar experții atrag atenția că plata contribuției europene nu înlocuiește investițiile de care este nevoie pentru colectarea separată, sortare și reciclare.
Datele apar într-o analiză Deloitte România realizată pe baza informațiilor Ministerului Finanțelor. România a achitat aproximativ 568 de milioane de lei în 2021, aproape 968 de milioane în 2022, 1,08 miliarde în 2023 și 1,32 miliarde în 2024. În primele nouă luni din 2025, suma raportată a depășit 1,12 miliarde de lei.
Contribuția europeană se aplică din 2021 și este calculată în funcție de cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic care nu este reciclată. Cota de referință este de 0,80 euro pentru fiecare kilogram nereciclat, cu un mecanism de ajustare pentru statele membre cu venituri mai mici. Banii ajung la bugetul UE, dar plata lor nu înseamnă că se construiesc automat instalații de reciclare sau că serviciile de colectare devin mai bune.
Colectarea separată nu este suficientă dacă plasticul nu ajunge la reciclare
În analiza Deloitte, citată de AGERPRES, specialiștii în taxe de mediu și economie circulară atrag atenția că existența containerelor pentru colectare separată nu garantează, singură, reciclarea. Contează dacă deșeurile sunt ridicate regulat, dacă fracțiile sunt păstrate separat și dacă oamenii primesc instrucțiuni clare despre ambalajele care pot fi colectate.
La fel de important este traseul deșeurilor după ce sunt preluate de la populație. Cantitățile colectate și sortate trebuie urmărite până la instalația de reciclare, iar datele trebuie să arate ce materiale au fost respinse și ce cantitate a fost transformată efectiv în materie primă secundară.
Cu alte cuvinte, faptul că un ambalaj ajunge în pubela potrivită nu înseamnă automat că va fi reciclat. Colectarea, sortarea și reciclarea sunt etape diferite, iar rezultatele trebuie măsurate separat.
UE reciclează mai puțin de jumătate din ambalajele din plastic
Problema nu se limitează la România. În 2024, în Uniunea Europeană s-au generat, în medie, 35,9 kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic pe locuitor. Dintre acestea, 15,3 kilograme au fost reciclate, potrivit datelor Eurostat publicate în octombrie 2026. Rata medie de reciclare a fost de 42,4%.
Pentru România, datele din 2023 citate de AGERPRES indică o rată de reciclare a ambalajelor din plastic de puțin peste 30%, sub media europeană din acel an. Cifrele trebuie comparate cu atenție, pentru că se referă totuși la perioade diferite.
Ce ar putea reduce costurile
Potrivit specialiștilor Deloitte, reducerea cantității de plastic nereciclat presupune mai mult decât plata contribuției către UE. Este nevoie de servicii de colectare separată care funcționează constant, de date verificabile despre traseul deșeurilor și de indicatori comuni pentru autorități, operatori de salubritate, sortatori și reciclatori.
Și producătorii pot contribui prin reducerea ambalajelor inutile, eliminarea componentelor greu de separat și folosirea unor materiale compatibile cu infrastructura de sortare și reciclare.
Cele peste 5 miliarde de lei achitate de România în perioada analizată arată dimensiunea financiară a problemei. Reducerea acestor sume depinde însă de cantitatea de plastic care ajunge să fie reciclată efectiv, nu doar de cea care este colectată separat sau raportată ca preluată de operatori, iar aici țara noastră mai are mult de lucrat.
