Credit imagini din colaj: Facebook / Mihai Goţiu
După mai bine de un an de tensiuni publice, investigații și controverse juridice, cazul drumului forestier din Pădurea Băneasa intră într-o nouă etapă. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a notificat Federația Greenfield cu privire la denunțarea unilaterală a contractului de peaj care permitea accesul auto al locuitorilor din cartier prin pădure.
Decizia vine în contextul în care raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a identificat nereguli serioase în modul în care a fost construit și introdus în circuit acest drum, iar presiunea publică a crescut constant în ultimele luni.
Cu toate acestea, reacția comunității din Greenfield arată că disputa este departe de a fi închisă. Federația care reprezintă locuitorii din cartierul rezidențial spune că nu există niciun risc ca drumul să fie închis și susține că un contract legal nu poate fi reziliat în baza unor presiuni externe sau percepții publice, ci exclusiv în condițiile și limitele prevăzute de lege și de clauzele contractuale asumate de părți.
Un contract contestat încă de la început
Contractul de peaj a fost semnat în martie 2025 de Direcția Silvică Ilfov cu Federația Greenfield, în condițiile în care locuitorii cartierului reclamau lipsa unor căi de acces adecvate către oraș.
Deschiderea drumului forestier pentru trafic auto a fost însă contestată încă din faza inițială. Opozanții au atras atenția că o astfel de decizie riscă să transforme o soluție temporară într-una permanentă și să creeze un precedent periculos pentru utilizarea pădurilor din jurul orașului.
În septembrie 2025, peste 40 de organizații au semnat o scrisoare deschisă prin care solicitau oprirea accesului auto și transformarea Pădurii Băneasa în parc natural, parte a Centurii Verzi București–Ilfov.
„Consecința directă a acestui demers este fragmentarea Centurii Verzi și distrugerea biodiversității din aceste păduri, pe lângă efectele colaterale, de la creșterea poluării și a nivelului de zgomot în pădure, la afectarea vieții sălbatice și degradarea funcțiilor și a rolului pădurii pentru comunitate: agrement, educație, sport, socializare, spațiu de liniște și relaxare. Ar reprezenta un pericol major pentru circulație dacă autovehiculele ar fi surprinse de o furtună în pădure, cu prăbușire de arbori, cum s-a întâmplat la începutul lunii august.”, argumentau organizațiile de mediu.
În plus, au existat încă de atunci semne de întrebare legate de legalitatea intervențiilor asupra drumului.
Raportul Ministerului Mediului: „nu poate fi considerat drum realizat în condițiile legii”
În februarie 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat concluziile Corpului de Control, care au schimbat semnificativ datele problemei.
Potrivit raportului, un segment de aproximativ 0,72 kilometri din drumul forestier a fost inclus în amenajamentul silvic fără documentația legală necesară. Mai exact, lipseau:
- documentele privind schimbarea categoriei de folosință;
- proiectul tehnic;
- aprobările prevăzute de legislația în vigoare.
În aceste condiții, raportul concluzionează explicit că tronsonul respectiv „nu poate fi considerat drum forestier realizat în condițiile legii”. De asemenea, verificările au arătat că lucrările de reparații și întreținere au fost decontate inclusiv pentru acest segment, ceea ce a dus la identificarea unui prejudiciu financiar.
Corpul de Control a propus o serie de măsuri ferme:
- corectarea amenajamentului silvic;
- recuperarea prejudiciului;
- readucerea terenului la starea inițială;
- sesizarea instanțelor pentru anularea contractului de peaj.
Raportul a fost transmis și către Parchet.
Un update legat de acest raport este faptul că ieri, 14 aprilie, Curtea de Apel București a respins, în primă instanță, cererea Romsilva (prin Direcția Silvică Ilfov) de suspendare a raportului Corpului de Control. Decizia nu tranșează definitiv litigiul, dar menține în vigoare concluziile raportului, inclusiv cele referitoare la posibilele ilegalități legate de construcția drumului.
Romsilva invocă „impreviziunea” și prejudiciul de imagine
Având în vedere tot acest context, Romsilva a transmis, pe 2 aprilie 2026, notificarea de reziliere a contractului. Motivarea oficială nu face însă trimitere directă la neregulile constatate de Corpul de Control, ci la efectele generate de scandalul public.
În documentul prezentat în exclusivitate de publicația România Curată și newsletter-ul investigațiilor de mediu Verde Curat , instituția arată că:
„Contractul a creat Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA o serie de considerabile dificultăți în ceea ce privește relația cu autoritatea tutelară, societatea civilă și ONG-urile activiste pentru mediu.”
Mai mult, reprezentanții Romsilva susțin în documentele prezentate de România Curată că situația actuală nu putea fi anticipată la momentul semnării contractului și că impactul asupra imaginii instituției depășește beneficiile economice:
„S-a ajuns ca ROMSILVA să devină ținta unor atacuri […] ceea ce a condus la crearea unor enorme prejudicii de imagine […] pierderi considerabile din deprecierea imaginii publice care depășesc cu mult beneficiul economic urmărit.”
În baza acestor argumente, Romsilva invocă teoria „impreviziunii” din Codul Civil și notifică denunțarea unilaterală a contractului, cu un termen de preaviz de 60 de zile.
Federația Greenfield contestă decizia: „măsură abuzivă și nejustificată”
Reacția Federației Greenfield nu a întârziat. Într-un comunicat transmis pe 14 aprilie, organizația califică decizia Romsilva drept „abuzivă, nejustificată și profund inechitabilă pentru comunitatea Greenfield, formată din peste 6.000 de cetățeni”.
Reprezentanții comunității susțin că rezilierea nu respectă cadrul legal și contractual:
„Un contract legal nu poate fi reziliat în baza unor presiuni externe sau percepții publice, ci exclusiv în condițiile și limitele prevăzute de lege.”
De asemenea, Federația contestă inclusiv legitimitatea notificării:
„Notificarea a fost emisă de o entitate care nu are calitatea de parte contractuală în acest raport juridic.”
În ceea ce privește situația din teren, mesajul federației este că locuitorii vor continua să folosească drumul:
„Am utilizat drumul de acces în mod legal, în baza unui contract ale cărui obligații au fost respectate integral. Considerăm că acest demers este abuziv și creează un precedent periculos în relația dintre cetățeni și instituțiile statului. Federația Greenfield transmite un mesaj clar către toți membrii comunității: accesul pe drumul forestier rămâne deschis, în baza contractului aflat în vigoare.”, a declarat Cătălin Diaconescu, președintele Federației Greenfield Băneasa.