Pentru mulți români, hainele second-hand nu sunt doar o alegere „eco”, ci una de zi cu zi. Sunt mai accesibile, uneori mai rezistente și, în același timp, parte dintr-un mecanism mai larg de reutilizare care mai reduce din presiunea pusă pe resurse și pe gropile de gunoi.
Un proiect de Ordonanță de Urgență ar putea însă schimba destul de mult acest echilibru.
În loc să combată importurile ilegale, noile reglementări propuse pentru sectorul second-hand riscă să lovească chiar industria care reduce cantitatea de deșeuri textile din România, avertizează Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Textile (ARETEX).
De unde pornește discuția
Proiectul își propune să reglementeze mai strict introducerea în țară a produselor utilizate, reparate sau recondiționate, în special pentru a combate importurile ilegale de deșeuri textile, o problemă reală, recunoscută și de industrie.
Doar că, spun reprezentanții ARETEX, modul în care sunt gândite măsurile merge mult mai departe de această țintă.
Noua propunere legislativă prevede introducerea unor obligații suplimentare precum avize prealabile, registre speciale, aplicații de trasabilitate, restricții de program, etichetare individuală și sancțiuni severe. Amenzile propuse ajung până la 100.000 de lei, iar unele abateri administrative pot atrage inclusiv răspundere penală.
Potrivit ARETEX, aceste măsuri sunt mai restrictive decât cele aplicate deșeurilor propriu-zise și vor afecta în special operatorii care respectă legislația și contribuie la reducerea deșeurilor textile prin reutilizare.
O piață care funcționează deja sub presiune
Dincolo de partea birocratică, impactul ar putea fi unul destul de concret.
Potrivit estimărilor ARETEX, peste 10.000 de locuri de muncă, respectiv 250 de milioane de lei contribuții la buget aferente anual riscă să fie pierdute din cauza impactului pe care OUG SH îl va avea asupra companiilor de second hand care respectă legile.
Într-un context economic deja dificil, costurile suplimentare pentru operatori s-ar putea traduce rapid în prețuri mai mari la raft. Iar asta într-o piață în care mai mult de jumătate dintre români cumpără haine second-hand în mod regulat.
Efectul mai puțin vizibil, dar important, ține de mediu: dacă reutilizarea scade, cantitatea de textile care ajunge la gunoi crește.
Unde apar problemele de fond
Unul dintre punctele cele mai sensibile ține de felul în care proiectul definește produsele second-hand.
Proiectul de OUG creează confuzii între produsele reutilizabile și deșeurile textile, folosind definiții și termeni necorelați cu legislația deja existentă. Proiectul tratează unele produse second-hand ca deșeuri, deși acestea pot fi reutilizate, și introduce termeni diferiți față de cei deja utilizați în legislație, ceea ce poate duce la interpretări neclare și la dificultăți pentru operatorii din sector. În lipsa unor definiții clare, există riscul ca textilele reutilizabile să fie tratate ca deșeuri și să fie supuse unor reguli mai restrictive decât cele prevăzute de legislația europeană.
„Riscăm să blocăm reutilizarea”
Reprezentanții industriei spun că susțin nevoia de control, dar consideră că actualul proiect ratează echilibrul.
„Susținem intenția legitimă a statului de a combate importurile ilegale de deșeuri textile, un fenomen care afectează inclusiv operatorii corecți din industria second-hand. În forma actuală însă, proiectul introduce o serie de reglementări și sancțiuni disproporționate, care riscă să blocheze o parte importantă a economiei circulare. Vorbim despre un sector care susține mii de locuri de muncă, contribuie la bugetul de stat, oferă cetățenilor acces la îmbrăcăminte la prețuri accesibile și reduce semnificativ amprenta de carbon asociată consumului de haine.
Suntem încrezători că factorii de decizie vor analiza cu atenție aceste argumente și că, prin dialog, putem identifica soluții eficiente pentru combaterea importurilor ilegale, fără a afecta activitatea legitimă de reutilizare. ARETEX își exprimă disponibilitatea pentru consultări și pentru construirea unui cadru legislativ echilibrat, aliniat obiectivelor economiei circulare”, declară Zoltán Gündisch, președintele ARETEX.
O posibilă problemă și la nivel european
Pe lângă impactul local, organizația atrage atenția și asupra unei posibile neconcordanțe cu legislația europeană.
Proiectul de OUG inversează ierarhia deșeurilor stabilită de dreptul european, tratând activitatea de reutilizare – cea mai valoroasă din perspectiva mediului după prevenție – ca o activitate cu risc înalt, mai restrictiv reglementată decât eliminarea propriu-zisă a deșeurilor.
România se grăbește să adopte în regim de urgență un act normativ incompatibil cu noua Directivă europeană privind deșeurile, tocmai în momentul în care UE finalizează cadrul armonizat. Adoptarea OUG în forma actuală ar plasa România în situația de a transpune în viitor o directivă pe care a încălcat-o prin legislație națională anterioară recentă – Proiectul de OUG, cu costuri duble de conformare pentru operatori și risc real de procedură de infringement.
Tocmai de aceea, este necesar ca reglementarea să fie revizuită astfel încât reutilizarea textilelor să fie încurajată, nu descurajată, susține ARETEX.
Ce mai solicită ARETEX
În documentul de Poziție transmis autorităților, ARETEX mai solicită:
- Instituirea unui grup de lucru permanent pentru textile post-consum, cu mandat clar privind criteriile end-of-waste și ghidurile de sortare pentru reutilizare.
- Separarea clară și expresă a regimurilor juridice: 1. produse reutilizabile evaluate profesionist ca adecvate pentru reutilizare; 2. deșeuri textile destinate pregătirii pentru reutilizare; 3. deșeuri textile destinate reciclării; 4. produse periculoase retrase de pe piață.
- Corelarea deplină cu OUG nr. 92/2021, în special în privința definițiilor de reutilizare, pregătire pentru reutilizare și încetarea statutului de deșeu.
- Eliminarea avizului prealabil ANPC, a etichetării obligatorii per articol cât privește operațiunile de igienizare, a obligației existenței documentației în limba română la origine, a limitării punctelor de frontieră, a traseului aprobat, a returnării în 48 de ore, a blocării stocurilor după 3 luni și a marcajului SH pe vehicule.
- Înlocuirea sancțiunilor penale pentru neconformitate documentară și reducerea amenzilor la niveluri proporționale; eliminarea prevederii privind transformarea automată a stocurilor în deșeuri.
