Publicația GreenCommunity a prezentat ”Ghidul de mobilitate sustenabilă pentru București” în cadrul evenimentului ”Orașul la scară umană – Manifest pentru mobilitate urbană sustenabilă”, susținut de UniCredit Bank și UniCredit Leasing.
Bucureștiul este cel mai aglomerat oraș din Uniunea Europeană, spune un studiu TomTom din 2019. Capitala dispune de o rețea extinsă de transport public, însă aceasta nu se bucură de o reputație prea bună în rândul cetățenilor.
Deși ar putea susține peste 50% din totalul deplasărilor din oraș, așa cum explică Tudor Măcicășan, expert în mobilitate urbană, în cadrul Ghidului de mobilitate sustenabilă pentru București, locuitorii Capitalei aleg să se deplaseze mai mult cu mașina personală.
”Nu spun că transportul public este la un nivel de calitate ridicat, dar afirm cu toată responsabilitatea că transportul public bucureștean oferă soluții viabile de mobilitate, în condiții decente. (…) Este tot o chestiune de alegere dacă contribui la generarea de noxe și blocaj sau la reducerea acestora.”, afirmă Stelian Bujduveanu, Viceprimarul General al Bucureștiului, în cadrul Ghidului de mobilitate sustenabilă pentru București.
Ce îi nemulțumește pe bucureșteni la transportul public din Capitală?
Potrivit ”Studiului privind determinarea Indicelui de Satisfacție a Pasagerilor pentru serviciul public de transport de suprafață în regiunea București-Ilfov”, realizat la solicitarea TPBI în anul 2021, călătorii sunt nemulțumiți, în general, de starea fizică a vehiculelor (în principal a tramvaielor și a troleibuzelor), dar și de temperatura resimțită pe timpul verii în interiorul acestora.
De asemenea, doar 47% dintre călători sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți cu durata călătoriei. Mai mult decât atât, peste 32% dintre călători sunt nemulțumiți sau foarte nemulțumiți de respectarea orarului de trecere prin stații a mijloacelor de transport.
Un aspect important de precizat în ceea ce privește timpii de așteptare este reprezentat de viteza medie a mijloacelor de transport de suprafață, respectiv 13,4 km/h pentru autobuze și 12,9 km/h pentru tramvaie (cifre aferente anului 2020).
Una dintre principalele cauze care determină aceste valori este starea infrastructurii. Autobuzele și troleibuzele au nevoie de benzi unice, separate de trafic, iar rețeaua de tramvai are nevoie de modernizări ale căilor de rulare, dar și separarea acestora de trafic acolo unde este posibil.
Transportul public este o modalitate eficientă de mobilitate urbană sustenabilă și reprezintă un aspect important din viața orașului. ”După cum spunea primarul din Bogota încă de acum 3 decenii, un oraș bogat nu este unul în care toată lumea își permite o mașină, ci unul în care toată lumea cu o mașină își permite să nu o folosească. ”, a exemplificat Tudor Măcicășan, expert în mobilitate urbană, în cadrul Ghidului de mobilitate sustenabilă pentru București.
Mai multe informații despre transportul public din București, dar și opinii ale specialiștilor și reprezentanților din administrație se regăsesc în ”Ghidul de mobilitate sustenabilă pentru București”, elaborat de către publicația GreenCommunity. Ghidul în format PDF este disponibil aici
Conferința ”Orașul la scară umană – Manifest pentru mobilitate urbană sustenabilă”, organizată de publicația GreenCommunity și moderată de Teodora Tompea, jurnalist DIGI24, a avut loc pe 20 septembrie la ArCub Gabroveni și a fost dedicat promovării și educării societății în direcția adoptării unor obiceiuri de mobilitate urbană prietenoase cu mediul. Evenimentul a fost prezentat de UniCredit Bank și UniCredit Leasing, în calitate de Parteneri Principali, și Ordinul Arhitecților din România – Filiana București, New Kopel Car Import (importatorul autobuzelor BYD), Stratos și Curiera, în calitate de Parteneri.
Printre speakerii care au luat cuvântul s-au numărat Arh. Emil Ivănescu (OAR București), Arh. Irina Meliță (OAR București), Arh. Maria Duda (Baza.Deschidem Orașul), Mihai Deneș (Federația Bicicliștilor din România) și Arh. Iris Popescu (Asociația Metodelor Alternative de Integrare Socială).
GreenCommunity a creat proiectul ”Orașul la scară umană”, o serie de evenimente la care vor fi abordate mai multe probleme ale orașului pentru a promova concepte de sănătate urbană.
