Daunele provocate de cărăbușii de scoarță, incendii și alte cauze de perturbare înfrânează obiectivele politicii europene privind clima și biodiversitatea, avertizează autorii unei cercetări recente, potrivit unui comunicat remis de Comisia Europeană.
Noul studiu (link 3) finanțat de Uniunea Europeană (UE) scoate la iveală faptul că fenomenul “destabilizării pădurilor” este în creștere.
După cum se precizează în comunicatul Executivului comunitar, unele daune cauzate de perturbări naturale – spre exemplu: incendii, doborârea copacilor de vânturi puternice sau boli ale arborilor – sunt vitale pentru sănătatea unei păduri. Experții susțin că formarea unor noi goluri în coronamentul ariilor împădurite permite luminii soarelui să pătrundă, astfel încât copacii morți să poată returna substanțele nutritive în sol.
Cu toate acestea, prea multe astfel de perturbări sunt dăunătoare, deoarece amenință buna funcționare a unor servicii vitale ale ecosistemelor, cum ar fi stocarea carbonului și asigurarea habitatelor pentru fauna sălbatică.
O bază de date online, gratuită, oferă informații despre perturbările din pădurile europene
Experții care au elaborat cercetarea informează că un sistem amplu de monitorizare a perturbărilor din păduri ar ajuta administratorii fondurilor forestiere și factorii politici de decizie să înțeleagă mai bine legăturile dintre climă și dezechilibre.
Pentru a sprijini acest obiectiv, a fost creată o bază de date online (link 1), gratuită pentru utilizatori, care oferă informații despre perturbările din pădurile europene. Acoperind 34 de țări europene, noua resursă online actualizează Baza de Date a Tulburărilor Forestiere din Europa (DFDE), utilizând date din studii științifice, dar și o rețea de experți.
Setul de date rezultat conține 173.506 de înregistrări din 600 de surse și, în special, îmbunătățește cunoștințele legate de situația unor țări precum: Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia și Serbia, unde datele erau anterior dificil de accesat.
În studiul menționat mai sus, cercetătorii au acoperit cinci surse comune de perturbare, inclusiv vântul, focul, gândacii de scoarță ai molidului european, precum și alți agenți biotici și abiotici – de exemplu: ciuperci, nematozi (specie de viermi dăunători pentru culturile de legume, n.r.), secetă, îngheț sau grindină.
În medie, pierderile de lemn au crescut cu 845.000 de metri cubi (m3) pe an
Folosind o combinație de algoritmi de învățare automată și cunoștințe de specialitate pentru a completa datele care lipseau, cercetătorii au calculat că aceste perturbări au cauzat pierderi cuprinse între 52,4 și 62,1 milioane de metri cubi (Mm3) de lemn în fiecare an, în medie, pe parcursul a 70 de ani.
Mai mult de atât, când savanții au analizat schimbările din punct de vedere al pierderilor, au înregistrat câteva tendințe alarmante. În medie, pierderile de lemn au crescut cu 845.000 de metri cubi (m3) pe an.
În ultimii 20 de ani, cantitatea totală de lemn deteriorată pe an a fost în medie de 80 de milioane de metri cubi (Mm3) – suficient pentru a construi de 15 ori cea mai înaltă clădire de lemn din Europa, numită Mjøstårnet (Turnul Mjøsa), din localitatea norvegiană Brumunddald, care măsoară 85,4 metri înălțime.
Vântul – factorul care a provocat cele mai multe daune pădurilor
Vântul a provocat cele mai multe daune, reprezentând 46% din volumul de lemn afectat. În anii 1990 și 2000, s-au înregistrat rate deosebit de mari de prejudicii ale pădurilor cauzate de vânt.
Incendiile au determinat al doilea cel mai însemnat nivel de perturbare , marcând 24% din daunele forestiere. Impactul lor a crescut semnificativ, cu vârfuri mari în anii 1970 și în continuare din anii 1990. Strategii îmbunătățite de gestionare a incendiilor au fost folosite din anii 1990, dar acestea sunt contracarate de efectele schimbărilor climatice.
Gândacii de scoarță au cauzat, de asemenea, o creștere semnificativă a tulburărilor. Ei au reprezentat 17% din volumul de lemn afectat, în principal din cauza răspândirii accelerate din ultimul deceniu. Schimbările climatice favorizează, de asemenea, această tendință prin crearea unor condiții mai primitoare pentru gândaci.
Alte perturbări biotice au reprezentat 8% din volumul de lemn deteriorat, cu o creștere bruscă după anii 1980. Volumul mediu de lemn afectat de alte perturbări abiotice s-a înmulțit de aproape șase ori, de la aproximativ 630.000 de metri cubi(m3) pe an în anii 1950 până la 3,7 milioane de metri cubi (Mm3) pe an în anii 2010.
Care sunt soluțiile?
Având în vedere aceste rezultate, studiul recomandă administratorilor de păduri și responsabililor politici să plaseze noile strategii de adaptare în centrul practicii. Cercetătorii sugerează că este nevoie de un “sistem pan-european armonizat, consistent și aproape în timp real de monitorizare și raportare a perturbărilor forestiere, care să combine observațiile de la sol și tehnologia de teledetecție pentru a dezvolta înțelegerea și capacitatea oamenilor de a răspunde la dinamica perturbațiilor”.
*În cadrul acestui articol au fost prezentate câteva dintre cele mai importante concluzii ale studiului intitulat “Creștere semnificativă a perturbărilor forestiere începând cu anii 1950” (“Significant increase in forest disturbances since 1950s”), realizat de cercetătorii Marco Patacca, Marcus Lindner, Gert-Jan Nabuurs și Mart-Jan Schelhaas. Studiul a fost realizat cu ajutorul finanțării UE.
Link 1 – baza de date despre perturbările forestiere: https://dfde.efi.int/db/dfde_app.php
Link 2 – comunicat Comisia Europeană: https://environment.ec.europa.eu/news/major-rise-forest-disturbances-over-past-70-years-2023-08-02_en
Link 3 – studiu finanțat de UE despre fenomenul ”destabilizării pădurilor”: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/gcb.16531
Credit foto: Karsten Winegeart / Unsplash
