Fenomenul de “agricultură urbană” se extinde pe măsură ce populația urbană crește, dar până acum a existat o cantitate limitată de cercetări privind nivelul de productivitate a unor astfel de culturi în comparație cu agricultura rurală convențională.
Un nou studiu realizat de cercetătorii Universității Lancaster (Marea Britanie) dezvăluie că tehnicile de grădinărit urban, inclusiv agricultura verticală interioară și cultivarea hidroponică, au potențialul de a atinge și în unele cazuri depăși recoltele fermierilor din mediul rural.
Cercetătorii au analizat modele de agricultură urbană din 53 de țări pentru a determina ce culturi prosperă în orașe, care metode de cultivare sunt cele mai de succes și ce zone pot fi folosite pentru cultivare. Analiza a acoperit spațiile verzi urbane, cum ar fi grădinile și parcurile, cât și spațiile “gri”, precum acoperișuri și fațade ale clădirilor, care ar permite cultivarea alimentelor.
Rezultatele studiului ar putea avea implicații importante pentru agricultura urbană
Studiul a constatat că recoltele de plante care preferă orașul, adică castraveți, cartofi și salată verde, pot avea randamente de două până la patru ori mai mari decât dacă ar fi cultivate în mediul rural. Totodată, alimentele precum salata verde, varza kale și broccoli sunt mai potrivite pentru a fi cultivate pe verticală.
În cazul culturii hidroponice (*o metodă de cultivare în interior care utilizează lămpi de cultivare și nutrienți dizolvați în apă pentru a hrăni plantele în loc de soare și sol) și a agriculturii verticale, recoltele pot fi mai mari, deoarece nu există un sezon de creștere determinat de vreme, condițiile fiind simulate de tehnologie, în schimb.
“În ciuda popularității sale în creștere, există încă destul de multe lucruri pe care nu le știm despre agricultura urbană, cum ar fi dacă culturile care preferă orașul sunt similare cu agricultura convențională sau chiar ce culturi sunt cultivate în mod obișnuit”, relatează Florian Payen, om de știință pe probleme de mediu la Universitatea Lancaster și autorul principal al studiului.
Pe măsură ce societățile continuă să se urbanizeze, noile descoperiri sunt favorabile unui viitor eficient și funcțional al agriculturii urbane
“Acesta este primul pas”, spune Payen. Odată ce oamenii de știință vor avea estimări precise pentru recoltele culturilor urbane, ei vor putea cartografia zonele potențiale de creștere ale unui oraș și pot calcula cât de multă hrană ar putea fi produsă acolo.
“Acesta este punctul forte al acestui set de date, pentru ca planificatorii și factorii de decizie să poată vedea dacă merită să investească în grădini sau sere de pe acoperiș, de exemplu, sau dacă sistemele hidroponice ar fi mai bune”, afirmă cercetătorul.
Studiile viitoare ar putea folosi datele pentru a estima potențialul orașelor de a satisface cererea de alimente și probabilitatea ca orașele să fie capabile să își producă singure necesarul de alimente.
Estimările actuale (via ScienceDaily)arată că între 5% și 10% din legume sunt cultivate în medii urbane, iar între 15% și 20% din alimentele globale sunt produse în orașe. Cu toate acestea, cercetătorii sunt încă nesiguri de amprenta de carbon creată de alimentele produse în orașe. De asemenea, ei cercetează în mod activ impactul poluării asupra alimentelor cultivate în zonele urbane.
Noua cercetare, intitulată “How Much Food Can We Grow in Urban Areas? Food Production and Crop Yields of Urban Agriculture: A Meta-Analysis”, a fost publicată în revista științifică Earth`s Future și poate fi accesată în întregime aici.
Marți, 20 septembrie, are loc prima conferință din cadrul inițiativei ”Orașul la scară umană” - ”Manifest pentru mobilitate urbană sustenabilă”, organizată de publicația GreenCommunity. Link-ul pentru înscriere este disponibil aici
