Statul român – la fel ca toate celelalte – are, legal, obligația de a acționa împotriva crizei climatice. Nu e doar o chestiune de morală, bunăvoință politică sau presiune civică. Este, din 23 iulie 2025, o chestiune de drept. Curtea Internațională de Justiție de la Haga a emis un aviz istoric, în care confirmă, pentru prima dată atât de clar, că schimbările climatice sunt subiect de responsabilitate juridică internațională.
Textul de mai jos explică ce înseamnă concret acest aviz, ce obligații implică pentru state și ce înseamnă pentru România. Este semnat de Laura Petrescu – avocat, expert în sustenabilitate, Ambasador al Pactului Climatic – Comisia Europeană și membru al Climate Reality Leadership Corps, fondat de Al Gore.
Ce stabilește avizul Curții Internaționale de Justiție
Pe 23 iulie 2025, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a emis, în unanimitate, un aviz consultativ istoric privind obligațiile statelor în materie de schimbări climatice, răspunzând astfel unei întrebări de drept adresate de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 77/276 din 2023.
Acesta reprezintă un moment deosebit de important în afirmarea rolului dreptului internațional în fața crizei climatice, statuându-se că acțiunea climatică nu este doar un angajament politic sau moral, ci o veritabilă obligație juridică a statelor față de întreaga comunitate internațională și chiar față de generațiile viitoare.
Avizul, a cărui semnificație juridică și simbolică este profundă, trasează cu claritate arhitectura normativă care guvernează răspunderea statelor în fața schimbărilor climatice. CIJ confirmă că:
- Tratatele internaționale în domeniul schimbărilor climatice – Convenția-cadru ONU privind schimbările climatice (UNFCCC), Protocolul de la Kyoto și Acordul de la Paris și multe altele – conțin obligații concrete și angajante pentru state, în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră, adaptarea și cooperarea tehnologică și financiară în privința schimbărilor climatice;
- Dreptul internațional cutumiar consacră obligația statelor de a preveni prejudiciul semnificativ asupra mediului și de a coopera pentru protejarea bunurilor comune globale precum atmosfera, oceane, mări ș.a.m.d.
- Dreptul internațional al drepturilor omului impune statelor să protejeze în mod efectiv drepturi fundamentale precum dreptul la viață, sănătate, și, din ce în ce mai recunoscut, dreptul la un mediu curat, sănătos și durabil;
Statul poate fi tras la răspundere pentru inacțiune
CIJ stabilește că statele au obligații de diligență, care includ atât obligația de a adopta măsuri interne, dar și aceea de a reglementa activitățile actorilor privați sub jurisdicția lor, în special atunci când aceștia contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră. Neîndeplinirea acestor obligații atrage răspunderea internațională a statului, chiar în contextul unor daune cumulative produse de mai multe state de-a lungul timpului.
Curtea confirmă și faptul că aceste obligații climatice sunt obligații erga omnes și erga omnes partes, adică sunt datorate comunității internaționale în ansamblul ei și fiecărui stat parte în tratatele climatice. Astfel, orice stat poate invoca răspunderea unui alt stat pentru neîndeplinirea obligațiilor de protejare a sistemului climatic și poate solicita repararea integrală a daunelor.
Clima și echitatea între generații
CIJ subliniază în mod deosebit impactul crizei climatice asupra drepturilor omului și asupra echității intergeneraționale, un concept devenit pilon central în dreptul mediului.
În cuvintele Curții: „Echitatea între generații exprimă ideea că generațiile prezente sunt depozitarii unei încrederi în numele umanității, având sarcina de a păstra condiții de viață demne și de a le transmite generațiilor viitoare.”
Această responsabilitate este susținută științific de evaluările IPCC, reluate în avizul Curții: „Continuarea emisiilor va afecta în continuare toate componentele majore ale sistemului climatic, iar multe dintre aceste schimbări vor fi ireversibile pe scări de timp de sute sau mii de ani și se vor agrava odată cu intensificarea încălzirii globale. Fără acțiuni urgente, eficiente și echitabile de atenuare și adaptare, schimbările climatice amenință tot mai mult ecosistemele, biodiversitatea și mijloacele de trai, sănătatea și bunăstarea generațiilor actuale și viitoare.”
România are șansa să conteze în lupta globală pentru climă
Emiterea acestui aviz vine într-un moment cu semnificație specială pentru România. În zilele următoare, va fi inaugurat la București HUB-ul regional al Climate Reality Project, parte a rețelei globale fondate de fostul vicepreședinte al Statelor Unite și laureat Nobel pentru Pace, Al Gore. Acest HUB se dorește a fi un spațiu important de dialog, educație, mobilizare civică și strategie pentru justiția climatică în regiune. Vom reveni în scurt timp cu mai multe detalii despre această inițiativă deosebit de importantă.
Așadar, avem legea, avem știința, avem responsabilitatea. România are ocazia și datoria de a participa activ la această transformare globală, nu ca spectator, ci ca actor responsabil, alături de partenerii potriviți.
Viitorul este o obligație prezentă iar timpul de a acționa a fost…. ei bine…. încă de ieri!
