Sibiul are în vedere să atingă neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon. O țintă ambițioasă, pentru care administrația locală a orașului a început să implementeze o serie de proiecte sustenabile, atât în domeniul mobilității urbane, cât și în ceea ce privește amenajarea de noi spații verzi, colectarea selectivă și creșterea eficienței energetice a clădirilor publice. Într-un interviu acordat GreenCommunity, primarul Sibiului, Astrid Fodor, a vorbit despre tranziția verde, corelarea dintre buna urbanizare și dezvoltarea durabilă, dar și despre cum se adaptează un oraș medieval la conceptul sustenabilității.
GreenCommunity: Cum abordează Sibiul tema sustenabilității în urbanismul și arhitectura orașului?
Astrid Fodor: Cred că Sibiul a făcut un pas important în recunoașterea unei corelații între buna urbanizare și dezvoltarea durabilă. Conștientizăm interacțiunea dintre urbanizarea armonioasă și crearea de locuri de muncă, dintre calitatea vieții și oportunitățile de asigurare a subzistenței, principii care corespund celor mai recente politici și strategii de reînnoire urbană. Suntem conștienți că mai avem mult de lucru pentru rezolvarea în mod adecvat a tuturor provocărilor și problemelor existente sau emergente, dar în același timp suntem hotărâți să profităm de oportunitățile actuale oferite de urbanizare, ca motor de creștere economică durabilă și incluzivă, de dezvoltare socială, culturală și de mediu.
Orașele sunt organisme vii și se dezvoltă în pas cu comunitatea lor. Sibiul este un oraș dinamic din acest punct de vedere și cu atât mai mult trebuie să se dezvolte inteligent și sustenabil, utilizând chibzuit spațiul.
Pentru aceasta Planul Urbanistic General trebuie să fie realist și riguros alcătuit, dar în același timp adaptabil la schimbări neprevăzute, pentru a asigura reziliența. Noi actualizăm în prezent acest document strategic și operațional în același timp, prin intermediul unei asocieri de entități specializate pe care am contractat-o în urma unui concurs de soluții, fiind prevăzute ample consultări publice pe tema acestuia, tocmai pentru a colecta cât mai multe opinii și sugestii care să îl facă un document acceptat și adaptat la necesitățile specifice ale orașului. Vom defini prin acesta dezvoltarea urbanistică sănătoasă a Sibiului pentru următorii 10 ani.
În ceea ce privește sustenabilitatea arhitecturii, este clar că trebuie să fie îndreptată către eficiență energetică, spre utilizarea optimă a spațiului prin sisteme inteligente. Dar aici deja intervine viziunea și priceperea fiecărui arhitect, fiecărui proiectant și sper ca proiectele majore din Sibiu să încapă pe mâinile unor profesioniști care să știe să combine specificul orașului cu viziunea pentru viitor. Sper ca arhitecții, urbaniștii și inginerii care vor elabora proiecte pentru Sibiu să adopte principiile moderne ale conceptului “Baukultur”, care promovează abilitățile de construcție tradiționale și locale, precum și tehnici inovatoare ca aspect al identității și diversității culturale. Conceptul promovează locuințe decente, la prețuri accesibile, inclusiv cartiere vibrante și locuibile și creează condițiile pentru generarea de valoare adăugată economică pozitivă.
Sibiul este hotărât să ia măsuri concrete pentru a ajunge, în timp rezonabil, la neutralitate din punct de vedere al emisiilor de carbon
GreenCommunity: Care sunt pașii concreți pe care îi ia Sibiul în tranziția verde și ce proiecte sau planuri de viitor există?
Astrid Fodor: Întreținerea și extinderea zonelor verzi este o prioritate pentru administrația locală: un parc nou, de 6 hectare, este în prezent în amenajare, iar în modernizarea cartierelor vechi de blocuri acordăm o atenție deosebită spațiilor verzi – spre exemplu, în 2021 am plantat peste 1000 de arbori în oraș.
Cel mai mare parc al Sibiului va intra în modernizare pentru a-l face mai atractiv și funcțional. La fel și parcul Astra, situat în centrul orașului. Sensurile giratorii – peste 40- sunt mici insule de verdeață pe străzi, și nu au doar rol în circulație. Chiar și utilizarea soluției dalelor înierbate pentru spațiile de parcare este o măsură care reduce suprafața de asfalt și crește puțin confortul. Un proiect deosebit, pilot, l-am implementat pe una dintre arterele cu trafic intens – am montat filtre pentru aer, care curăță particulele nocive. Este în evaluare deocamdată această soluție, pentru a vedea dacă este eficientă în cazul Sibiului.
Gestionarea deșeurilor se face în Sibiu pe cinci fracții din anul 2016. Investim continuu pentru a crea o infrastructură care să fie cât mai practică în sensul colectării selective corecte. Un proiect nou la care lucrăm este crearea unui centru de inovare în acest domeniu, acesta fiind depus pentru obținerea finanțării europene.
În ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor publice, am adoptat Planul de renovare pe termen lung a stocului de clădiri publice, ca rezultat al participării Sibiului în programul Our Buildings, susținut de Ministerul de Mediu din Germania. Practic, ne angajăm ca oraș să creștem eficiența energetică a clădirilor în proprietate publică. De fapt, noi am și început: în 2020-2021 am reabilitat energetic clădirile a patru unități de învățământ, utilizând sisteme și echipamente smart care să reducă consumul de energie convențională și să utilizeze energie regenerabilă și deja pregătim documentația pentru alte 14 clădiri. Vom depune un număr mare de astfel de proiecte pentru obținerea finanțării prin PNRR și POR.
Reabilitarea termică a clădirilor multifamiliale private este o altă direcție de acțiune. Suntem în curs de preluare a cererilor din partea Asociațiilor de proprietari pentru obținerea finanțării europene nerambursabile.
Iluminatul public în Sibiu devine și acesta ecologic. În 2020 am inițiat un plan multianual de modernizare, înlocuind cu LED corpurile ineficiente cu sodiu. Doar anul trecut am făcut tranziția pe 61 de străzi, iar anul acesta sunt programate noi lucrări. Odată cu modernizarea rețelelor și a corpurilor de iluminat, am creat și un centru de comandă care asigură telegestiunea sistemului de iluminat public de la distanță.
Stadionul Municipal, cea mai mare lucrare a Sibiului aflată în derulare
GreenCommunity: În ce fel sunt încurajate demersurile de proiectare sustenabilă, cum se implică administrația locală în acest domeniu și ce exemple de investiții în proiecte durabile din Sibiu ne puteți oferi?
Astrid Fodor: Proiectarea sustenabilă o vom susține în primul rând prin revizuirea Planului Urbanistic General. Atât cât ne permite legislația, vom introduce în noul PUG o serie de cerințe și indicații care să determine tranziția și în domeniul clădirilor private.
Noi, ca administrație, aplicăm aceste concepte în lucrările publice și am vorbit despre aceasta mai devreme. Avem mai multe exemple de proiectare sustenabilă în cazul clădirilor publice. Baia Populară Sibiu funcționează într-o clădire istorică pe care am reabilitat-o recent. Printr-o proiectare atentă, clădirea a devenit acum funcțională, accesibilă și persoanelor cu dizabilități, mult mai eficientă energetică și care folosește instrumente digitale pentru acces. Un alt exemplu este Stadionul Municipal, cea mai mare lucrare a Sibiului aflată în derulare. Printr-o proiectare inteligentă, noul Stadion va fi practic un obiectiv public multifuncțional, putând fi utilizat atât pentru sportul de performanță sau sportul pentru sănătate, cât și pentru concerte și festivaluri, conferințe sau evenimente ale comunității.
În pregătire avem un alt proiect uriaș, și ca amploare a lucrărilor și ca importanță a obiectivului: Centrul pentru Spectacole și Conferințe. Până în prezent am realizat studiul de prefezabilitate, contractul fiind încredințat unei firme cu experiență internațională. Încă de la nivelul acestui studiu, clădirea a fost concepută inteligent și sustenabil, utilizându-se structuri modulare, care o fac versatilă. Conceptul este ca această clădire să nu fie doar un edificiu cu săli, ci este un adevărat microunivers care creează atmosfera potrivită, eficiența logistică și o estetică demnă de un oraș cultural. Un punct pe care voi insista în elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic este acela ca această clădire să fie eficientă din punct de vedere energetic, utilizând cele mai noi tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile, precum și alte soluții eco-eficiente.
Amenajarea malurilor Cibinului sunt un exemplu de utilizare a unui coridor verde-albastru al orașului pentru deplasarea pe bicicletă.
Printr-o proiectare inspirată, prin intervenții minime asupra cadrului natural, creăm o pistă pentru biciclete care, etapizat va străbate întreg orașul, de la nord-est spre sud-vest. În același domeniu, după cum am mai spus, suntem în curs de amenajare a unui nou parc al orașului – parcul Tilișca – care va îmbina verdele cu dotările pentru sport și agrement.
Am menționat doar câteva investiții, dar subliniez că toate proiectele pe care le inițiem au în vedere sustenabilitatea, atât din punct de vedere al utilizării cu respect și grijă a spațiilor publice, cât și din punct de vedere al utilizării și utilității obiectivului.
Îmi doresc ca în Sibiu să se adopte standardul nZeb la scară largă pentru construcțiile rezidențiale
GreenCommunity: Cum arată în viziunea dumneavoastră un proiect al unei dezvoltări sustenabile, fie ca vorbim de rezidențial, office sau comercial și care sunt soluțiile ce pot fi implementate în acest sens de către dezvoltatorii care vor să investească în Sibiu?
Astrid Fodor: Clădirile nZeb reprezintă standardul curent în domeniul construcțiilor, punându-se accent pe eficiență energetică, dar și pe utilizarea energiei din surse regenerabile. Îmi doresc ca în Sibiu să se adopte acest standard la scară largă pentru construcțiile rezidențiale, împreună cu alte soluții care cresc calitatea locuirii.
Spre exemplu, este necesară crearea de locuri de parcare în subteran sau suprateran, în funcție de numărul de apartamente sau de capacitatea clădirii. Astfel, spațiile dintre blocuri sau din jurul clădirilor de birouri pot fi amenajate cu zone verzi, locuri de joacă, dar și cu spații pentru diverse servicii pe care locuitorii să le aibă în cartier, aproape. De asemenea, mi-aș dori să adopte mai mulți proiectanți soluția acoperișurilor verzi.
GreenCommunity: Ce poate fi modificat în planificarea unui oraș pentru a deveni un spațiu mai prietenos cu mediul înconjurător și îndreptat spre nevoile oamenilor si ce schimbări au fost sau urmează a fi asumate de administrația locală din Sibiu?
Astrid Fodor: Cred că orașele nu trebuie să fie doar super urbanizate, ci trebuie să fie un mediu plăcut pentru locuit. Calitatea aerului și a spațiilor verzi, a zonelor de odihnă și agrement – toate acestea fac dintr-un oraș un loc plăcut pentru tineri, pentru cei care formează familii, pentru cei mereu tineri în suflet.
De aceea în Sibiu am avut mereu acest obiectiv de a găsi un echilibru între spiritul unui oraș medieval și trendul normal de dezvoltare al unui oraș modern, european, deschis către nou, inclusiv în adaptarea la schimbările climatice. De aceea Planul Urbanistic General, Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă le actualizăm cu responsabilitate față de mediu și cu atenție față de provocarea schimbărilor climatice.
Mobilitatea din Sibiu merge spre verde, cu pași concreți
GreenCommunity: Ce decizii sunt necesare pentru a încuraja mobilitatea sustenabilă într-un oraș și cum este abordata aceasta tema la nivelul municipiului Sibiu?
Astrid Fodor: Și mobilitatea din Sibiu merge spre verde, cu pași concreți. În această primăvară deschidem 44 de centre publice pentru închirierea bicicletelor și continuăm să creăm piste pentru biciclete – cel mai important proiect în derulare este amenajarea malurilor râului Cibin cu piste pentru biciclete. Transportul public este o alternativă mai prietenoasă cu mediul și de aceea am investit în modernizarea parcului auto: am achiziționat 40 de autobuze alimentate cu gaz natural comprimat, autobuze electrice pentru două linii turistice, microbuze electrice pentru transportul în centrul istoric și 65 de autobuze cu cea mai redusă normă de poluare. Rezultatul este că, acum, autobuzul este o alternativă mult mai atractivă de deplasare.
Și deplasarea pietonală este atractivă în Sibiu pentru că orașul este frumos și pentru că distanțele sunt, de regulă, scurte. Dar și în acest domeniu luăm măsuri: am extins zonele pietonale, creăm un culoar pietonal de la gară spre centru și investim în optimizarea trotuarelor și aleilor din zonele de blocuri, precum și în mobilier stradal pentru pietoni.
Pe de o parte, sibienii primesc din partea noastră condițiile pentru o mobilitate alternativă: de la prețul foarte mic al călătoriei și a abonamentului pentru transportul public al cărui parc auto l-am modernizat complet cu mijloace de transport eco-eficiente și până la crearea infrastructurii pentru utilizarea bicicletei, de la creșterea calității spațiului pietonal și până la crearea de coridoare de mobilitate, crearea de noi legături rutiere, construcția de noi poduri și reabilitarea celor existente.
Dar pentru a motiva și mai mult trecerea spre verde, vor trebui luate și măsuri nepopulare, dar necesare.
Spre exemplu, continuarea pietonalizării unor zone va naște nemulțumire în rândul celor care preferă deplasarea cu mașina. O altă măsură care va fi apreciată de unii, dar îi va nemulțumi pe alții va fi creșterea tarifelor de parcare, mai ales în zona centrală istorică. Sibiul este orașul distanțelor scurte și astfel din orice punct al orașului se poate ajunge în centru în maxim 15-20 de minute de mers pe jos sau cu transportul în comun.
Din acest motiv, vreau să descurajăm utilizarea autovehiculelor pentru deplasarea spre centru și parcarea acestora în zona istorică. În schimb, vom avea tarife suportabile în zonele rezidențiale unde, de altfel, am început să construim parcări de mare capacitate care să scoată mașinile de pe trotuare, alei și zone verzi.
Știm că aceste măsuri nu vor avea efect fără sprijinul cetățenilor, și de aceea pe fiecare proiect care ține de domeniul mobilității avem și o componentă de comunicare și conștientizare.
