Salonic, al doilea cel mai mare oraș din Grecia, intră pe lista metropolelor cu sistem de metrou. Prima linie de metrou a orașului a fost inaugurată e 30 noiembrie, după aproximativ 18 ani de la începerea lucrărilor.
Un mega-proiect complex, întârziat de situația economică a țări și de multiplele descoperiri arheologice, însă un sistem modern, așa cum nu există încă în țara noastră.
O linie modernă, cu trenuri autonome și peroane cu uși de siguranță din sticlă
Proiectul metroului din Salonic constă în acest moment într-o linie de aproximativ 9,6 km lungime, cu 13 stații și un depou. Metroul trece exclusiv prin subteran, sub arterele rutiere principale și centrul orașului.
Este complet automatizat, trenurile sunt autonome, nu au conductori, iar toate stațiile sunt echipate cu uși de sticlă pe peroane, care se deschid doar atunci când trenurile opresc în dreptul lor.
Sunt așteptați să folosească metroul aproximativ 315.000 de pasageri în fiecare zi – asta înseamnă mai puține mașini în trafic (se estimează ca ar fi vorba despre minus 60.000 de automobile personale zilnic), dar și o reducere a poluării (minus 212 tone de emisii de CO₂ zilnic).
Orașul Salonic are o mare problemă în ceea ce privește traficul rutier. Alternativele de transport public sunt limitate – orașul se bazează exclusiv pe autobuze, care circulă pe aceleași străzi congestionate. Nici măcar o rețea de tramvai nu mai există în Salonic, încă de acum aproape 70 de ani, astfel că metroul a fost foarte așteptat de către locuitori.
Grecii au avut de așteptat mai mult decât locuitorii din Drumul Taberei
Pentru Metroul din Salonic au fost multe propuneri de-a lungul timpului. Primele planuri mai concrete pentru construirea unei căi ferate subterane erau deja luate în considerare în anii 1960. Dar abia după aproximativ 30 de ani, proiectul a progresat cu adevărat. La sfârșitul anilor 80’ au fost săpați primii 650 de metri de tunel, însă acest proiect a eșuat până la urmă. După mai multe schimbări de plan și încercări de licitații, s-a ajuns la forma proiectului finalizat în zilele noastre.
Contractul de construcție a fost atribuit în anul 2006 unui consorțiu format din companiile Aktor din Grecia, Webuild din Italia și Hitachi Rail din Japonia. A urmat un progres mult mai lent decât cel anticipat, pus sub semnul situației financiare precare a statului Grec, dar și a antreprenorilor și încetinit de multiple descoperiri arheologice.
„Proiectul s-a confruntat cu întârzieri substanțiale și multe provocări, inclusiv peste 300.000 de descoperiri arheologice, dintre care multe sunt acum prezentate în diferite stații de-a lungul liniei principale”, susține Staikouras, ministrul transporturilor din Grecia, citat de Euronews.
Într-o paralelă cu cea mai nouă linie de metrou din România – M5 Drumul Taberei (primul segment), noi am avut o primă licitație eșuată în anul 2008, apoi una reușită în 2010, atunci când au și început primele lucrări. Linia a devenit operațională în 2020, însă proiectul a rămas în mentalul colectiv drept unul ”care nu se mai termină”. Locuitorii cartierului Drumul Taberei au trăit 10 ani cu un șantier și au auzit multiple promisiuni și amânări din pricina situației financiare. Deși grecii au terminat linia într-un timp aproape dublu, trebuie precizat însă că lucrările realizate în Salonic au fost mult mai complexe, în principal din pricina descoperirilor arheologice.
Descoperirile arheologice au transformat stațiile în mici muzee
„Acest proiect oferă un amestec remarcabil de vechi și modern, integrând moștenirea arheologică cu infrastructura metroului”, a declarat Christos Staikouras, ministrul transporturilor și infrastructurii, într-un tur mediatic al metroului, precizează jurnaliștii Euronews.
Tunelele au urmat străvechi rute comerciale prin centrul orașului-port, care a fost locuit fără întrerupere încă din cele mai vechi timpuri. Săpăturile au expus o arteră din epoca romană, locuri de înmormântare antice grecești, sisteme de apă și de drenaj, mozaicuri și inscripții și zeci de mii de artefacte de-a lungul secolelor, tot prin dominația bizantină și otomană.
Descoperirile subterane – inclusiv multe plăci de marmură de pe celebrul drum roman cunoscut sub numele de Decumanus Maximus de lângă Stația Aghia Sofia – au făcut mai complexă construcția liniei de metrou. Pentru a evita deteriorarea acestor descoperiri, tunelurile au fost construite la o adâncime de aproximativ 20 de metri.
Unele stații de metrou arată acum precum niște veritabile muzee ”de buzunar”. Piesele cheie din ceea ce a fost găsit au fost expuse de-a lungul rețelei subterane, inclusiv o secțiune din artera romană pavată cu marmură din Gara centrală Venizelou.
Urmează încă 5 stații anul viitor
Extensia Kalamaria va duce sistemul de metrou până la Kalamaria, al doilea oraș ca mărime din zona metropolitană Salonic și al 18-lea cel mai populat din Grecia. Similar în construcție cu Linia 1, și Linia 2 are două tuneluri paralele care se întind pe 4,78 km și adaugă cinci stații la rețea. Construcția proiectului a început în 2013, la șapte ani după Linia 1 și este de așteptat să intre în funcțiune la mai puțin un an după Linia 1, undeva în 2025. Acest fapt se datorează în principal faptului că este un șantier mai puțin complex, fără lucrări arheologice majore.
Potrivit Euronews, oficialii guvernamentali au declarat că metroul din Salonic a ajuns să coste până acum 3 miliarde de euro pentru prima linie finalizată a sistemului de metrou – și cea mai mare parte din cea de-a doua linie, care este în prezent în construcție. Inițial, proiectul Liniei 1 trebuia să coste aproximativ 1 miliard de euro.
Informațiile din articol sunt adunate din mai multe surse: Urban Transport Magazine, Euronews, ELLINIKO METRO și Wikipedia
