O postare pe Facebook a readus în atenție Parcul Izvor, unul dintre cele mai mari spații verzi centrale ale Bucureștiului. Cercetătorul Laurențiu Ciornei a publicat o randare realizată cu inteligență artificială – o imagine ”cu titlu de prezentare” și o descriere a unei viziuni de regenerare urbană, semnată de Asociația „Alianță pentru Pădure”.
Propunerea vorbește despre un memorial al Cartierului Uranus, turnuri high-tech și grădini comunitare, însă reacțiile arhitecților și ale comunității locale ridică semne de întrebare cu privire la statutul real al proiectului.
Ce prevede viziunea prezentată
În postare, Ciornei descrie planul ca pe o „promisiune curajoasă” de a transforma parcul „dintr-un spațiu de tranzit într-un simbol european al regenerării urbane”. Printre elementele prezentate se numără:
- un memorial interactiv dedicat cartierului Uranus, demolat în anii ’80 odată cu construcția Casei Poporului;
- turnuri high-tech autosustenabile, denumite „Ochii Poporului”, inspirate de „Gardens by the Bay” din Singapore;
- grădini educative și o livadă urbană;
- spații pentru sport, joacă și activități culturale.
Autorul postării susține că proiectul ar fi primit undă verde din partea Primăriei Municipiului București (PMB).
Reacția Ordinului Arhitecților din România
Ordinul Arhitecților din România – Filiala București (OAR) a reacționat ferm la prezentarea publică a acestor imagini: ”OAR București spune „NU!” agresiunii declanșate asupra Parcului Izvor!”, au scris reprezentanții instituției pe pagina oficială de Facebook.
Într-un comunicat transmis, organizația avertizează că astfel de demersuri pot crea impresia falsă că planificarea urbană se reduce la vizualuri spectaculoase, fără fundament profesional.
„Principala problemă care se conturează este aceea că publicul ajunge să creadă că elaborarea de concepte urbane sau arhitecturale se rezumă la producerea unor imagini spectaculoase, fără fundament profesional și fără legătură cu procesele reale de planificare”, notează OAR.
De asemenea, arhitecții atrag atenția că parcurile Bucureștiului reprezintă valori urbane fundamentale, care nu pot fi tratate prin intervenții improvizate. „A interveni fără respectarea pașilor legali și a practicii internaționale în Parcul Izvor, un parc care, de fapt, ascunde o mare dramă la nivelul întregii Capitale, reprezintă un act de diletantism periculos”, se arată în poziția transmisă.
OAR mai precizează că, potrivit informațiilor de la Departamentul de Urbanism al PMB, mențiunea că Primăria ar fi premiat proiectul este falsă: ”În prima variantă a textului la care facem referire, era scris în mod fals că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a premiat acest proiect, rezultat în urma unui concurs. Informația a fost catalogată de Departamentul de Urbanism de la PMB ca fiind neadevărată, persoane din instituție declarând pentru OAR București că această propunere nu este cunoscută și nu a făcut parte din niciun concurs organizat de PMB.”
Vocea comunității: „Parcul are nevoie de îngrijire, nu de turnuri”
Și Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor, alcătuit din locuitorii din zonă, respinge ideea unor instalații monumentale. Pentru aceștia, parcul are deja o valoare prin arborii maturi, biodiversitatea și spațiile de relaxare pe care le oferă.
„Parcul Izvor nu mai este de mult timp un simplu spațiu de tranzit, este un parc cu arbori maturi, cu puieți, cu pășuni și vegetație variată, cu diferite specii de păsări și insecte. Este un parc cu specific aparte, ce oferă modalități multiple de relaxare în natură și are nevoie de protecție și îngrijire – de exemplu un sistem de irigații, plantări de arbori – nu de betoane și turnuri”, transmit reprezentanții grupului.
Aceștia subliniază și că în lista de proiecte cu finanțare nerambursabilă de la PMB figurează, într-adevăt, un proiect al Asociației „Alianță pentru Pădure”, cu titlul: „Soluții pentru îmbunătățirea potențialului ecologic și economic al parcurilor din Capitală. Studiu de caz: Parcul Izvor”.
Proiectul respectiv a obținut o finanțare nerambursabilă de 34.900 lei, sumă destinată studiilor și activităților de mediu. Nu este vorba, deci, despre un concurs de soluții sau proiectarea unei reamenajări de amploare.
