În București, birocrația este ridicată la rang de artă. ”Cele 7 minuni ale lumii” din Capitala României sunt cele 7 primării care gospodăresc individual bucăți din organismul urban. Fărâmițat administrativ, Bucureștiul se chinuie să trăiască în cele 7 unități administrativ teritoriale, dar moare încet ca un tot unitar. Capitala are 7 primari cu puteri depline, responsabilități arbitrare, viziuni contradictorii și realizări limitate.
Conceptele de mobilitate, urbanism, arhitectură, colectare și reciclare a deșeurilor, spațiul verde, protecția mediului, infrastructură, sănătate și educație sunt chinuite în acest amalgam administrativ. Orice problemă de sănătate a organismului urban este tratată în 7 moduri, cu 7 tratamente diferite. În aceste condiții, o discuție serioasă despre sustenabilitate, dezvoltare durabilă sau ”smart city” pentru București vine ca nuca-n perete.
Este de la sine înțeles de ce plimbarea la pas prin Capitală ne dezvăluie un oraș, cu precădere, constipat și ponosit, vizual fără fluiditate și armonie, dezordonat și pestrițat. Claie peste grămadă și distribuite alandala, stilurile arhitecturale, spațiile, înălțimile, structurile, formele, drumurile și clădirile, parcurile și spațiile verzi, piețele, mall-urile și supermarket-uile, gunoaiele și șantierele configurează împreună lipsa lidership-ului, a unei structuri de management unitar.
În București se construiește cu autorizarea a 7 arhitecți șefi, iar orașul se dezvoltă după planurile a 7 departamente de urbanism. În București, banii pentru investiții sunt alocați prin votul a 7 consilii locale, iar prioritățile sunt stabilite de 7 edili. În București, marile bulevarde sunt sub umbrela Primăriei Generale, iar străzile adiacente sunt administrate de primăriile de sector. Fără o strategie generală integrată și o coordonare între cele 7 unități administrativ teritoriale, apar situații de-a dreptul absurde care certifică senzația că Bucureștiul este peticit.
Capitala numără prea puține locuri și spații umanizate, dedicate prioritar socializării, promenadei și petrecerii timpului liber. Bucureștiul este, mai degrabă, în cea mai mare parte, un oraș sec, trist și neprietenos. Bucureștiul este plin de viață permanent în numai câteva mici oaze (cum este Centrul Vechi și unele parcuri, chiar dacă multe dintre ele – vezi exemplul Parcului Cișmigiu – par de-a dreptul abandonate) și ocazional în cazul unor evenimente și târguri. Aici este de amintit proiectul ”Străzi deschise”, prin care Calea Victoriei cu străzile adiacente au fost pietonale în mai multe week-end-uri din 2021. Este de apreciat că proiectul se va repeta și extinde, în acest an, la nivelul tuturor sectoarelor Capitalei, însă tot este prea puțin.
Raportul de Cercetare privind Starea Mediului în București, elaborat de expertul independent prof. univ. dr. Cristian Iojă, la cererea Fundației Comunitare București, surprinde cele mai importante 10 probleme de mediu care sufocă Bucureștiul și intoxică viața bucureștenilor:
- (1) Bucureștiul a devenit un oraș sufocat de construcții.
- (2) Bucureștiul este un oraș sufocat de mașini.
- (3) Bucureștiul este un oraș sufocat de mizerie.
- (4) Bucureștiul devine un oraș sufocat de lipsa de verdeață și deconectat de la natură.
- (5) Bucureștiul este un oraș care se sufocă în propriul său aer, din cauza poluării.
- (6) Bucureștiul devine un oraș sufocat de căldură și de schimbări climatice.
- (7) Bucureștiul este un oraș sufocat de gunoaie.
- (8) Un oraș sufocat în incapacitate administrativă.
- (9) Bucureștiul se sufocă și din cauza modului în care se face alimentarea cu apă.
- (10) Bucureștiul se sufocă și din cauza managementului neunitar al spațiilor verzi.
După cum se poate observa, termenul ”sufocat” este omniprezent în concluziile raportului, repetarea sacadată a acestui cuvânt având rolul de a accentua și conștientiza gravitatea situației din București. Alături de importanța documentului elaborat de prof. univ. dr. Cristian Iojă, este de menționat și declarația pe care autorul studiului a dat-o în cadrul conferinței de presă, prilejuită de prezentarea raportului, care confirmă în esență faptul că cea mai mare problemă a Capitalei o constituie modul în care este administrat orașul.
„Actorii care acum sunt implicați în rezolvarea problemelor de mediu la nivelul orașului nu dialoghează într-un mod constructiv, nu au încredere unii în alții. Dovadă stă situația în care am ajuns astăzi. Bucureștiul are probleme de mediu acumulate din trecut, la care se adaugă noi și noi probleme. Dacă noi la nivel instituțional preferăm să le ascundem sau să le neglijăm, iar la nivelul societății civile să acționăm doar incisiv și penalizator, iar ca cetățeni să ne asumăm doar drepturile, nu și responsabilitățile pe care le avem față de orașul în care locuim, dacă în sectorul socio-economic nu facem decât să păcălim legislația, o să ne învârtim în același cerc vicios și continuăm să simulăm că administrăm orașul”, a punctat prof. univ. dr. Cristian Iojă.
Modul absurd în care este administrat Bucureștiul a fost semnalat, în cadrul aceluiași eveniment, și de Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, care a vorbit deschis despre mobilitatea urbană și a subliniat importanța corelării proiectelor și deciziilor.
„Este nevoie de o schimbare de paradigmă semnificativă pentru că trebuie schimbat comportamentul de mobilitate al oamenilor și trebuie acționat pe foarte multe paliere. […] Măsurile disparate nu vor avea niciodată niciun efect; este necesară o viziune comună a tuturor primăriilor de sector, alături de Primăria Generală a Capitalei, și o concentrare și coordonare a investițiilor pe această viziune comună. La acest moment, acțiunea colectivă a Primăriei Municipiului București și a primăriilor de sectoare este foarte, foarte slabă. Trebuie să ne asumăm inclusiv chestiuni care nu sunt populare. Soluționarea problemelor presupune să îți pui mandatul pe masă și să guvernezi primăria de sector și a Capitalei ca și cum nu ți-ai mai dori al doilea mandat”, a explicat Ciprian Ciucu.
Paragraful ”Măsurile disparate nu vor avea niciodată niciun efect; este necesară o viziune comună a tuturor primăriilor de sector, alături de Primăria Generală a Capitalei, și o concentrare și coordonare a investițiilor pe această viziune comună. La acest moment, acțiunea colectivă a Primăriei Municipiului București și a primăriilor de sectoare este foarte, foarte slabă.”, cuprins în declarația edilului de la Sectorul 6, descrie în fapt esența și miezul celor mai multe probleme ale Bucureștiului, un oraș care arată ca un pacient ce agonizează și se chinuie sub atenta observație a 7 medici și 7 asistente.
