Începând de astăzi, 1 aprilie, combaterea risipei alimentare intră într-o nouă etapă în România: nu mai este doar o recomandare, ci o obligație legală pentru o mare parte din industria alimentară.
De la retaileri și până la fermieri, procesatori, distribuitori sau operatori din HoReCa, toți trebuie să aplice concret măsuri pentru reducerea risipei, conform modificărilor aduse Legea nr. 217/2016 prin Legea nr. 49/2024.
Ce se schimbă concret
Operatorii din lanțul agroalimentar sunt obligați, de acum, să ia măsuri clare pentru a preveni risipa alimentară.
Printre obligațiile principale:
- să aplice cel puțin două măsuri de reducere a risipei, cum ar fi:
- vânzarea produselor la preț redus înainte de expirare
- donarea alimentelor pentru consum uman
- utilizarea alternativă (ex. hrană pentru animale)
- campanii de prevenire și responsabilizare
- să depună planuri și rapoarte anuale către autorități
- să asigure trasabilitatea completă a alimentelor transferate
- să păstreze evidențele timp de minimum 3 ani
- să aibă proceduri interne clare și contracte pentru aceste activități
În lipsa acestor măsuri, sancțiunile nu sunt deloc simbolice:
- între 10.000 și 20.000 lei pentru nerespectarea regulilor de transfer
- între 10.000 și 40.000 lei pentru raportări incorecte sau lipsă
Care este miza acestor noi obligații
Din perspectivă de mediu, miza este uriașă. Risipa alimentară înseamnă nu doar mâncare aruncată, ci și resurse irosite (apă, energie, transport), emisii de carbon generate inutil și presiune suplimentară pe sistemele de gestionare a deșeurilor.
În același timp, într-un oraș precum Bucureștiul, unde există comunități vulnerabile, surplusul alimentar ar putea deveni o resursă valoroasă, dacă ar exista și infrastructura necesară pentru colectare și redistribuire.
Noile reguli marchează un pas important în direcția economiei circulare și a reducerii risipei alimentare. Totuși, eficiența lor va depinde de cât de bine vor fi aplicate în practică. Pentru mulți operatori, problema nu este lipsa intenției, ci lipsa unui sistem funcțional care să acopere colectarea eficientă a surplusului de mâncare.
Unde ajunge mâncarea care nu se mai vinde
Ceea ce ar putea ajuta în aplicarea practică a noilor reglementări sunt băncile de alimente. Cu această ocazie. Primăria Sectorului 6 își promovează din nou investiția în Banca Locală de Alimente Sector 6, deschisă în toamna anului 2024.
Este, potrivit autorităților, singura bancă de alimente din România deschisă de o instituție publică și funcționează ca un sistem complet de preluare și redistribuire a surplusului alimentar.
Concret, potrivit autorităților, aceasta poate asigura colectarea rapidă a produselor alimentare rămase, documentația necesară pentru respectarea legii, trasabilitatea produselor și distribuirea către persoane vulnerabile
Banca funcționează pe Calea Giulești și combină două funcții: bancă de alimente și cantină socială.
Până acum, rezultatele sunt notabile:
- peste 620 de tone de alimente salvate;
- aproximativ 420.000 de mese calde oferite;
- peste 600 de beneficiari zilnic;
- mii de porții livrate către elevi prin programe sociale.
Tot de notat este faptul că în București se mai mai află în construcție o astfel de Bancă de Alimente, realizată chiar de către Primăria Capitalei. Aceasta este situată în zona 13 Septembrie.
Potrivit primarului general Ciprian Ciucu, PMB a propus să dea în administrarea Sectorului 5 viitoarea Bancă de Alimente pe care o construiește. Ulterior, Primăria Sectorului 5 ar urma să facă un parteneriat cu Sectorul 6 pentru a prelua modelul de bune practici și a învăța să administreze banca fără costuri de la bugetul local.
