Credit foto: Creative Lab / Shutterstock.com
O parte din Piața Revoluției ar fi putut ajunge în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, conform unui proiect care se afla până ieri pe ordinea de zi a Ședinței de Consiliu General al Municipiului București de astăzi. Până la urmă, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi aseară, la presiunea publică a societății civile și a mai multor organizații, revoltate că o parte din piață ar putea fi transformată în ”perimetru de securitate” pentru sediul ministerului.
Ministerul Afacerilor Interne a cerut în administrare o suprafață de puțin peste 2.200 de metri pătrați din fața clădirii MAI de la Primăria Municipiului București. În raportul de aprobare, MAI vorbește despre ”multiple beneficii” ale acestei propuneri, precum crearea unui perimetru de securitate, creșterea controlului asupra perimetrului și accesului și ”flexibilitatea în gestionarea situațiilor de urgență”. MAI preciza inclusiv că ”este necesară impunerea unor măsuri restrictive, inclusiv amplasarea unor bariere și a unor puncte de control pentru acces.”
Proiectul a fost scos aseară de pe ordinea de zi a CGMB
Aseară, primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat retragerea de pe ordinea de zi a proiectului de trecere în administrarea MAI a parcelei din fața sediului instituției, parte din Piața Revoluției.
”Cred în forța dialogului și știu cât de importante sunt spațiile publice pentru o capitală vie. Prin urmare, decizia mea este să retrag proiectul de pe ordinea de zi a Consiliului General și să lansez o dezbatere publică reală și transparentă.
Așa cum am susținut public și în 2023, Piața Revoluției trebuie să devină un spațiu pietonal – deschis, accesibil, plin de viață – care să reflecte memoria, demnitatea și valorile pentru care acest loc are o semnificație istorică profundă pentru București.”, este o parte din mesajul transmis de Stelian Bujduveanu pe pagina sa de Facebook.
Trebuie să avem un dialog despre viitorul Pieței Revoluției
Au reacționat și ONG-urile, precum Străzi pentru Oameni, care își doresc ca Piața Revoluției să devină un adevărat spațiu public pentru bucureșteni. Aceștia au un proiect, Grădina Revoluției, prin care au susținut și o consultare cu cetățenii despre ceea ce își doresc de la Piața Revoluției. Ei miliatează ca spațiul să rămână un loc al memoriei civice și al luptei pentru libertate – un loc de întâlnire, prietenos cu locuitorii orașului și un loc mai verde, în contrast cu parcarea care ocupă în prezent mare parte din Piața Revoluției.
De altfel, cei de la Străzi pentru Oameni susțin că regenerarea pieței nu poate fi realizată decât implicând atât societatea, cât și specialiști în urbanism, peisagistică, arhitectură și patrimoniu. De altfel, dacă s-ar fi realizat, inițiativa MAI risca să transforme simbolic piața într-o zonă cu caracter militar, în contradicție cu semnificația sa profundă, mai spun cei de la Străzi pentru Oameni.
Redăm aici reacția ONG-ului Străzi pentru Oameni la decizia de scoate proiectul MAI de pe ordinea de zi a CGMB:
”Presiunea publică funcționează!
Fiecare reacție, fiecare mesaj, fiecare gest de sprijin a contat. Asta ne arată că implicarea civică dă rezultate și că doar împreună putem construi un oraș mai responsabil și mai atent la memorie, patrimoniu și spațiul public.
Considerăm că forma acestui proiect care urma a fi votată în cadrul ședinței CGMB de mâine, 30.07.2025, ridică mai multe semne de întrebare și că este nevoie de:
▫️Implicarea experților din domenii relevante (urbanism, arhitectură, patrimoniu etc.) în evaluarea impactului pe care l-ar putea avea intervenția propusă.
▫️Un proces transparent și participativ, care să includă societatea civilă, reprezentați ai autorităților locale și experți. Am propus deja formarea unui grup de lucru în cadrul Primăriei Municipiului București.
▫️Respectarea regimului de protecție al zonei, întrucât parcela se află într-o zonă istorică protejată.
▫️Clarificarea modului în care s-a realizat dezmembrarea parcelei și dacă procedura respectă Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (există indicii că ar fi fost necesare un certificat de urbanism și un PUZ).
Ce solicităm în continuare:
1. O declarație publică din partea MAI care să clarifice pe larg de ce a apărut această inițiativă. Termenul „pentru buna funcționare a ministerului” este ambiguu și contribuie la confuzie în spațiul public.
2. O audiență la ministrul Cătălin Predoiu, în care dorim să discutăm propunerea de regenerare urbană începută prin proiectul Grădina Revoluției.
În spatele proiectului Grădina Revoluției stau șapte oameni recunoscători, o echipă dedicată de voluntari și un vis comun: un oraș mai prietenos cu toți oamenii lui. Această victorie parțială ne dă curaj să continuăm. Vom fi aici, atenți, prezenți și implicați.”
OAR București îndeamnă la soluții durabile: Piața Revoluției e un spațiu al democrației
Și Ordinul Arhitecților din România, Filiala București a transmis prin intermediul paginii oficiale de Facebook o reacție despre proiectul de hotârâre retras, în care a îndemnat la dialog și la găsirea unor soluții care să respecte oamenii, istoria și patrimoniul.
Redăm mesajul integral transmis de OAR București:
”Despre Piața Revoluției, spațiu prin excelență al democrației
- Filiala București a Ordinului Arhitecților din România a luat cunoștință despre proiectul de hotărâre care s-a aflat pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, 30 iulie 2025, a Consiliului General al Municipiului București, referitor la trecerea unei părți a Pieței Revoluției din administrarea Primăriei Municipiului București în aceea a Ministerului Afacerilor Interne în vederea creării unui „perimetru securizat”.
- Înțelegând nevoia de securitate pentru clădirile publice, considerăm că orice intervenție în acest spațiu nu poate fi redusă la un simplu transfer de drept de administrare și că ea trebuie să țină seama de caracteristicile arhitectural-urbanistice ale Pieței Revoluției și de semnificațiile sale istorice, culturale și simbolice.
- Mai amintim faptul că Piața Revoluției are grad de protecție arhitecturală și urbanistică „maxim” prin Planul Urbanistic Zonal de Zonă Protejată nr. 16, „strada simbol a orașului”, Calea Victoriei. Conform acestuia, „spațiile libere vizibile din circulațiile publice vor fi tratate ca grădini de fațadă”, acestea „vor fi plantate cu un arbore la fiecare 100 mp”, „se interzice montarea aparatelor de aer condiționat pe fațadele către stradă”, pentru spațiile publice „se păstrează traseul actual” etc.
- Dincolo de necesitățile imediate și de rezolvările rapide, trebuie avute în vedere soluțiile durabile și valorile superioare.
- În acest sens, Filiala București a Ordinului Arhitecților din România își exprimă dorința de dialog și de colaborare cu toate părțile în mod legitim interesate: Primăria Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București, Ministerul Afacerilor Interne, instituții culturale riverane, organizații ale societății civile.”
