Acum mai bine de un deceniu, primele mașini electrice moderne se strecurau timid pe porțile fabricilor unor constructori auto vizionari, precum Tesla (modelul sport Roadster, lansat în 2008) sau Nissan (hatchback-ul compact Leaf, lansat în 2010).
Privite cu neîncredere din cauza prețurilor de achiziție ridicate, a autonomiilor restrânse și a unei infrastructuri de încărcare slab dezvoltate, mașinile cu baterii au luptat constant cu motorizările convenționale pentru un loc pe șoselele viitorului, fiind îmbunătățite progresiv de-a lungul anilor.
În prezent, electromobilitatea a ajuns să ocupe un loc crucial în mapa de producție a majorității giganților auto din întreaga lume, punând sub semnul întrebării viitorul combustiei interne. În Europa, spre exemplu, un regulament aprobat de Parlamentul European în luna februarie a acestui an interzice vânzarea de automobile noi echipate cu motoare termice, începând cu anul 2035 (detalii aici).
Cum arată, așadar, piața vehiculelor electrice din Europa și care sunt factorii care îngreunează tranziția șoferilor către acest tip de motorizare?
Venitul net anual scăzut descurajează achiziția de mașini electrice
Potrivit celor mai recente date publicate de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA), 21,6% dintre mașinile noi înmatriculate în Uniunea Europeană în anul 2022 au fost electrificate*. Cu toate acestea, vehiculele prietenoase cu mediul au o cotă de piață de doar 9% sau mai puțin în peste jumătate dintre statele blocului comunitar.
Cele mai mari ponderi ale automobilelor electrice (peste 30%) sunt concentrate în doar cinci țări din Europa de Nord și de Vest, unde venitul net anual mediu al unui individ depășește 32.000 de euro. În Suedia, unde venitul net anual mediu este de peste 35.000 de euro, mai mult de jumătate dintre mașinile noi înmatriculate în 2022 au fost electrice. La polul opus, în Bulgaria, unde venitul net anual este de aproximativ 7.000 de euro, vehiculele electrice au o cotă de piață de doar 4%.
Cifrele prezentate de ACEA confirmă diferențe semnificative în ceea ce privește accesibilitatea motorizărilor electrice în diferitele regiuni ale Europei.
După cum se poate observa în graficul de mai jos, țările din nordul și vestul continentului european (Suedia, Finlanda, Germania, Danemarca, Olanda) înregistrează cele mai mari ponderi ale mașinilor electrice, dar și cele mai ridicate niveluri de trai. La polul opus, țările din regiunea sud-estică a Europei Centrale (Slovacia, Cehia, Bulgaria, Polonia, Croația) marchează cele mai mici cote de piață ale vehiculelor cu baterii, dar și cele mai mici venituri nete anuale din blocul comunitar.
În România, unde venitul net anual mediu este de circa 8.500 de euro, cota de piață a vehiculelor electrice este de 9%, cu 5 procente mai mare decât în cazul Bulgariei, dar și cu 0,4 procente mai mare decât în cel al Ungariei.
Top 5 țări din UE cu cea mai mare cotă de piață a vehiculelor electrice noi (în 2022) și venitul net anual mediu:
- Suedia: 56,1% – 35.486 €;
- Danemarca: 38,6% – 39.274 €;
- Finlanda: 37,6% – 33.155 €;
- Olanda: 34,5% – 40.312 €;
- Germania: 31,4% – 32.850 €.
Top 5 țări din UE cu cea mai mică cotă de piață a vehiculelor electrice noi (în 2022) și venitul net anual mediu:
- Slovacia: 3,7% – 10.985 €;
- Cehia: 3,9% – 13.836 €;
- Bulgaria: 4,0% – 7.272 €;
- Polonia: 5,0% – 10.782 €;
- Croația: 5,0% – 10.391 €.
Aproape 42% din toate punctele de încărcare pentru mașinile electrice sunt concentrate în doar două țări UE
Disponibilitatea infrastructurii de încărcare reprezintă un alt factor important care divizează piața de vehicule electrice pe Bătrânul Continent, se arată într-un alt raport, remis tot de ACEA.
Aproape 42% dintre toate punctele de încărcare pentru mașinile electrice sunt concentrate în doar două țări: Olanda (111.821 încărcătoare) și Germania (87.674 încărcătoare). Cele două state reprezintă împreună mai puțin de 10% din întreaga suprafață a Uniunii Europene. Restul tuturor încărcătoarelor sunt împrăștiate pe 90% din suprafața regiunii.
Țara noastră deținea, la sfârșitul anului 2022, 1.658 de puncte de încărcare publice ale vehiculelor electrice, cu 567 mai multe decât Bulgaria, dar cu 1.964 mai puține decât Ungaria.
La capitolul infrastructurii de încărcare, Italia se remarcă drept al patrulea stat din Uniunea Europeană după numărul de puncte de încărcare (37.186), în ciuda unei ponderi modeste a vehiculelor electrice, de doar 8,7%.
Totodată, Slovacia, statul cu cea mai mică pondere a modelelor electrice, deține 2.713 puncte de încărcare, cu 1.055 mai multe decât România, deși teritoriul său este cu circa 189.000 de kilometri pătrați mai mic decât al țării noastre.
Și pe teritoriul Cehiei, țara cu a doua cea mai mică cotă de piață a mașinilor electrice din UE, sunt instalate 3.962 stații de încărcare, cu 20 mai multe decât în Polonia, un stat cu o suprafață de aproape 4 ori mai mare.
Top 5 țări cu cele mai multe puncte de încărcare publice din Uniunea Europeană:
- Olanda: 111.821;
- Germania: 87.674;
- Franța: 83.317;
- Italia: 37.186;
- Spania: 34.380.
Top 5 țări cu cele mai puține puncte de încărcare publice din Uniunea Europeană:
- Malta: 13;
- Cipru: 69;
- Estonia: 300;
- Lituania: 477;
- Letonia: 660.
Electrificarea – cea mai eficientă modalitate de a minimiza amprenta de carbon
În ciuda eforturilor legislative ale Uniunii Europene de a reduce emisiile de CO2 provenite de la vehicule, există o lipsă notabilă de inițiative atât la nivelul blocului comunitar, cât și la nivel național pentru a accelera absorbția pe piață a mașinilor prietenoase cu mediul, potrivit Asociației Europene a Producătorilor de Automobile (ACEA).
În plus, accesibilitatea prețurilor vehiculelor electrice rămâne un obstacol semnificativ pentru consumatorii europeni, mulți evitând achiziționarea acestora și optând pentru o variantă de motorizare convențională, mai ieftină. Lipsa condițiilor favorabile, inclusiv accesul la infrastructura de încărcare, intensifică, de asemenea, disparitățile de cotă de piață între statele membre UE.
“Electrificarea este cea mai eficientă modalitate de a minimiza amprenta de carbon a transportului rutier, de a reduce emisiile de poluanți și de a îmbunătăți calitatea aerului, dar problemele de accesibilitate înfrânează această tranziție atât de necesară”, subliniază experții ACEA.
*Categoria de “mașini electrificate” cuprinde atât motorizările full electrice (BEVs), cât și pe cele de tip hybrid/plug-in hybrid (HEVs/PHEVs). Aceasta NU include vehiculele care sunt alimentate de celule de combustibil care utilizează hidrogen (H2) și oxigen (FCEVs).
Informațiile și graficele prezentate în interiorul acestui articol au fost preluate din cadrul a două rapoarte publicate recent de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA):
- Corelația dintre vânzările de mașini electrice și disponibilitatea punctelor de încărcare – mai multe detalii aici.
- Accesibilitatea mașinilor electrice: corelația dintre absorbția pe piață și venitul net anual – mai multe detalii aici.
Datele cu privire la numărul punctelor de încărcare pentru mașini electrice din UE au fost preluate de la sursa European Alternative Fuels Observatory (EAFO), via ACEA – detalii aici.
Totodată, informațiile cu privire la venitul mediu net anual provin de pe EUROSTAT, via ACEA.
Credit foto: Michael Fousert, Unsplash
