Despre insolvența STB, gradele de rudenie și autobuzele de noapte. Ce știm sigur în acest moment, ce măsuri ar putea afecta călătorii pe viitor și cum spun autoritățile că vor să redreseze compania

Credit foto: Vlad Ispas / Shutterstock.com

Societatea de Transport București (STB) a intrat în insolvență, are pierderi de sute de milioane de lei și pregătește o restructurare care presupune concedieri, eliminarea unor posturi și renegocierea contractelor. Pe lista măsurilor propuse apare și renunțarea la cea mai mare parte a transportului de noapte, în timp ce majorarea tarifului unei călătorii și restrângerea gratuităților au fost, la rândul lor, aduse în discuție.

Pentru călători, însă, lucrurile nu se rezumă la câteva cifre din bilanțul companiei. STB asigură un serviciu public de care depind sute de mii de oameni, inclusiv cei care lucrează în ture sau se întorc acasă după miezul nopții. Iar o restructurare care urmărește să reducă pierderile trebuie să răspundă și la o întrebare esențială: cum poate fi făcut transportul public mai eficient fără să devină mai greu de folosit?

Am adunat cele mai importante informații despre situația STB, măsurile propuse și efectele pe care le-ar putea avea asupra bucureștenilor. Citiți mai jos un rezumat, pentru a înțelege mai bine situația în care ne aflăm:

Pe scurt: ce se întâmplă la STB

  • Compania este în insolvență din 8 septembrie 2026. Tribunalul București a admis cererea de deschidere a procedurii, iar administrarea judiciară a fost preluată de consorțiul Euro Insol, Ceres Insolv și Turmac Insolvency.
  • STB a înregistrat pierderi de aproximativ 765 de milioane de lei în primele zece luni din 2026, potrivit datelor prezentate de Primăria Capitalei.
  • 796 de angajați au primit preavize de concediere, iar alte 919 posturi vacante urmează să fie eliminate din organigramă.
  • Transportul de noapte ar putea fi restrâns sau eliminat, cu excepția liniei 100, care leagă Aeroportul Henri Coandă de Piața Unirii. Deocamdată, este doar o propunere, nu o decizie adoptată.
  • Majorarea biletului de la 3 la 5 lei și limitarea unor gratuități au fost propuse de administratorul judiciar. Nici aceste măsuri nu au fost aprobate.
  • Primarul general Ciprian Ciucu a spus că ar putea accepta o scumpire a călătoriei după restructurarea companiei, deși inițial anunțase că tariful și gratuitățile nu vor fi modificate.

Cu alte cuvinte, există deja un proces de restructurare în desfășurare, dar o parte dintre schimbările care ar afecta direct călătorii sunt încă în faza de propunere.

1. De ce a ajuns STB în insolvență?

Cifrele prezentate de Primăria Capitalei arată o situație financiară dificilă. La 31 octombrie 2026, STB înregistra:

  • 765 de milioane de lei pierderi în primele zece luni ale anului;
  • 67 de milioane de lei deficit net de trezorerie, adică o diferență negativă între încasările și plățile companiei;
  • 1,2 miliarde de lei venituri în aceeași perioadă;
  • 1,01 miliarde de lei cheltuieli cu personalul, echivalentul a aproximativ 81% din venituri.

Compania are și datorii importante. Creditorii au solicitat înscrierea unor creanțe de aproximativ 3 miliarde de lei, însă tabelul preliminar al creanțelor acceptate este de aproximativ 1,63 miliarde de lei.

În această vară, edilul general Ciucu spunea că STB are datorii de aproape 1,8 miliarde de lei, dintre care 1,49 miliarde de lei reprezintă obligații către ANAF, iar 402 milioane de lei sunt doar penalități.

„Din punctul meu de vedere, STB este în insolvență nedeclarată din anul 2020, de atunci când nu au mai plătit contribuțiile oamenilor la ANAF. De atunci tot târăie datorii și penalități mai mari de un miliard de lei, an de an. Anul trecut acestea au ajuns la 1,75 miliarde de lei. Absurd, enorm.”, spunea Ciprian Ciucu în luna iulie a acestui an.

În analiza publicată atunci, edilul general identifica trei motive principale care au dus la situația actuală:

  • neplata contribuțiilor și taxelor către ANAF;
  • modul în care funcționează Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov (TPBI);
  • managementul și politizarea companiei.

De ce sunt atât de mari cheltuielile?

Administratorul judiciar susține că STB are o structură de personal supradimensionată, prea multe funcții de conducere și cheltuieli care nu mai pot fi susținute în forma actuală.

Prezentarea făcută publică de Primărie mai indică faptul că:

  • în 2025, cheltuielile cu personalul au fost de aproximativ 1,2 miliarde de lei, reprezentând 70% din venituri;
  • compania avea 10.137 de posturi în organigramă la începutul procedurii de insolvență;
  • 44 dintre cele 163 de poziții de conducere ar urma să fie eliminate;
  • administratorul judiciar a identificat 4.876 de legături de rudenie între angajați, dintre care 1.428 de perechi de soți.

Există și o problemă mai largă, care ține de modul în care a fost finanțat transportul public în ultimii ani.

Potrivit prezentării administratorului judiciar Remus Borza, costurile cu energia electrică au crescut cu 155% față de 2021, cele cu motorina cu 115%, iar salariul minim cu 88%. Inflația cumulată indicată pentru aceeași perioadă este de aproximativ 51%. În schimb, tariful unei călătorii STB a rămas la 3 lei.

Administratorul mai susține că, pentru 2025, STB ar fi trebuit să primească aproximativ 1,46 miliarde de lei pentru serviciile prestate, dar a decontat numai 1,22 miliarde de lei. Diferența indicată în prezentare este de aproximativ 247 de milioane de lei.

Administratorului judiciar Remus Borza a prezentat situația STB

2. Cine pleacă din STB și ce se întâmplă cu transportul?

Pe 11 noiembrie, 796 de angajați au primit preavize de concediere. Nu este vorba doar despre personal administrativ. Lista posturilor vizate include mai multe categorii de angajați, de la economiști, contabili și casieri până la mecanici, electricieni, sudori și lăcătuși.

Pe lângă aceste concedieri, alte 919 posturi vacante ar urma să dispară din organigramă. Planul prezentat de Primărie prevede reducerea numărului total de posturi de la 10.137 la 8.428.

Printre cei vizați se numără și 120 de șoferi de autobuz și troleibuz, dintr-un total de aproximativ 3.508, respectiv 50 de vatmani, din aproximativ 850.

Administratorul judiciar spune că aceste concedieri nu ar trebui să afecteze programul de circulație.

În cazul șoferilor și vatmanilor selectați, Remus Borza a invocat probleme disciplinare, cercetări privind presupuse furturi de combustibil, inaptitudine medicală sau alte situații individuale.

Ce se întâmplă cu angajații concediați?

Potrivit informațiilor prezentate de administratorul judiciar și relatate de AGERPRES, compensațiile pentru angajații disponibilizați ar urma să fie cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei, în funcție de vechime.

Prezentarea Primăriei compară și prevederile contractelor colective de muncă. Vechiul contract prevedea compensații echivalente cu 16 până la 20 de salarii, în timp ce noul contract prevede între două și patru salarii.

3. De ce se discută eliminarea transportului de noapte?

Aceasta este una dintre măsurile cu cel mai direct impact asupra bucureștenilor și intrăm cumva pe un teren minat. Dacă această decizie ar fi aprobată, Bucureștiul ar deveni practic singura capitală UE fără transport de noapte, decizie care ar afecta, spre exemplu, o mulțime de oameni din Capitală care muncesc în ture de noapte.

În prezent, STB are 24 de linii de noapte. Propunerea inclusă în prezentarea de restructurare este eliminarea lor, cu excepția liniei 100, care asigură legătura dintre Aeroportul Henri Coandă și Piața Unirii.

Conform documentului prezentat de Primărie, rețeaua de noapte ar implica:

  • 78 de autobuze și troleibuze;
  • aproximativ 175 de șoferi;
  • doar circa 9.000 de validări plătite lunar.

Administratorul judiciar susține că serviciul ar avea costuri mult mai mari decât veniturile încasate direct din bilete. Borza a vorbit despre aproximativ 100.000 de călătorii lunare, dintre care numai 9.000 ar fi plătite, și despre venituri de aproximativ 27.000 de lei pe lună.

În schimb, costurile ar ajunge, potrivit estimării sale, la aproximativ 1,2 milioane de euro lunar. Din această sumă, circa 534.000 de euro ar reprezenta salariile șoferilor, iar aproximativ 700.000 de euro combustibilul.

De ce nu este suficient să comparăm biletele vândute cu motorina consumată?

Transportul public nu este un serviciu care trebuie să funcționeze exclusiv în intervalele în care poate obține cele mai mari încasări. El are în primul rând un rol social în viața orașului, să asigure dreptul la liberă circulație oamenilor indiferent de vârstă sau posibilități materiale.

Transportul public permite oamenilor să ajungă la serviciu, să se întoarcă acasă și să se deplaseze fără să depindă de o mașină personală sau de un serviciu de transport privat. Și scutește orașul de niște costuri mult mai mari care poate nu sunt ușor de intuit la prima vedere dacă te uiți doar într-un bilanț contabil.

Așa cum am spus, o rețea de noapte poate fi importantă mai ales pentru:

  • personalul medical și angajații din spitale;
  • lucrătorii din salubritate și servicii de securitate;
  • angajații restaurantelor, hotelurilor și magazinelor;
  • oamenii care lucrează în depozite, brutării sau fabrici;
  • cei care termină turele după miezul nopții sau încep programul foarte devreme.

Pentru acești oameni, o cursă de noapte poate fi singura legătură accesibilă între locul de muncă și casă.

Dacă transportul public dispare, alternativa poate fi un taxi sau un serviciu de transport la cerere, cu un cost mult mai mare, ori deplasarea pe jos pe distanțe lungi. Iar pentru cei cu venituri mici, aceste variante nu sunt întotdeauna accesibile.

Ce ar trebui să știm înainte de a elimina liniile?

Înainte de o decizie definitivă, ar fi util ca STB, Primăria și TPBI să publice date mai detaliate despre utilizarea rețelei de noapte:

  • Câte călătorii sunt înregistrate pe fiecare linie și în fiecare interval orar?
  • Cum sunt calculate cele 100.000 de călătorii lunare și cele 9.000 de validări plătite?
  • Sunt incluse în analiză abonamentele și celelalte forme de plată?
  • Care este costul real al fiecărei linii și cât ar putea fi economisit prin modificarea frecvenței?
  • Există trasee sau intervale cu cerere mai mică, unde ar putea fi adaptat programul fără eliminarea întregii rețele?

O analiză pe fiecare linie ar putea arăta că unele trasee au nevoie de mai multe curse, în timp ce altele pot fi reorganizate. Reducerea frecvenței sau adaptarea traseelor ar putea fi alternative la eliminarea aproape completă a transportului de noapte.

Ciprian Ciucu a declarat pe 13 noiembrie că frecvența curselor de noapte ar putea fi redusă după o analiză realizată împreună cu TPBI. Primarul a invocat și dificultățile legate de organizarea turelor șoferilor. Nu a anunțat însă o decizie de eliminare a rețelei.

Linia 100, care ar urma să fie păstrată potrivit propunerii, nu poate înlocui o rețea de transport de noapte. Ea asigură doar o legătură cu aeroportul, nu conectează cartierele orașului și nu rezolvă deplasările celor care locuiesc sau lucrează în afara traseului său.

4. Se scumpesc biletele STB? Ce se întâmplă cu gratuitățile?

Administratorul judiciar a propus majorarea tarifului unei călătorii de la 3 la 5 lei. Ar fi o creștere de aproximativ 67%.

Propunerea nu a fost aprobată deocamdată. Totuși, poziția primarului general s-a schimbat în câteva zile.

Inițial, Ciprian Ciucu a transmis că nu va exista o majorare a tarifelor și că gratuitățile nu vor fi eliminate. Pe 13 noiembrie, el a declarat că ar putea fi de acord totuși cu o scumpire după ce restructurarea STB va produce rezultate.

O eventuală majorare trebuie aprobată și de Consiliul General al Municipiului București. Așadar, în acest moment, călătoria STB costă în continuare 3 lei. Rămâne de văzut dacă acest lucru se va schimba pe viitor.

Cine ar putea pierde gratuitățile?

Administratorul judiciar a propus și limitarea gratuității pentru pensionari, în funcție de nivelul pensiei. Borza a avansat un prag de aproximativ 3.000-3.500 de lei, ceea ce ar însemna păstrarea gratuității pentru circa 220.000-260.000 de pensionari, dintr-un total de aproximativ 500.000, potrivit estimării sale.

El a criticat și alte categorii de gratuități, inclusiv cele acordate elevilor și angajaților unor instituții și companii municipale.

Prezentarea Primăriei indică un cost mediu lunar de aproximativ 24,6 milioane de lei pentru gratuitățile analizate în perioada ianuarie-august 2026. Cea mai mare parte, aproximativ 22,49 milioane de lei, ar fi aferentă transportului gratuit al pensionarilor, indiferent de valoarea pensiei.

Din nou, atenție la neatenție. Discuția despre gratuități ar trebui să includă și o analiză a efectelor sociale. Pentru un pensionar cu venituri mici, transportul gratuit poate face diferența între a se putea deplasa prin oraș și a renunța la drumuri. În același timp, autoritățile trebuie să explice cum sunt calculate aceste compensații și cum pot fi finanțate pe termen lung.

5. Problemele STB nu se opresc la numărul de angajați

Prezentarea administratorului judiciar indică și alte zone în care compania ar avea probleme de organizare și control.

Una dintre ele este întreținerea vehiculelor. STB ar avea aproximativ 1.500 de angajați în zona de reparații, dar administratorul susține că aproximativ 70% din activitate este externalizată către 21 de firme private.

Documentul ridică și întrebări despre modul în care sunt înregistrate consumurile de combustibil și kilometrii parcurși. Administratorul invocă diferențe între evidențele manuale și cele ale sistemelor de bord și estimează un posibil prejudiciu de aproximativ 6 milioane de euro.

Un alt subiect controversat este numărul mare de concedii medicale. În 2025, compania ar fi înregistrat 176.773 de zile de concediu medical. Prezentarea arată că aproape jumătate dintre episoadele de concediu medical au început într-o zi de luni.

Acest indicator poate ridica întrebări despre organizarea muncii și despre abuzuri ale angajaților tolerate practic de companie. În egală măsură, mai este un aspect care nu poate fi ignorat într-o restructurare. Condițiile de muncă, sănătatea angajaților și organizarea turelor pot influența și ele direct capacitatea companiei de a asigura transportul, așadar nu ar trebui să ne oprim doar la stoparea abuzurilor.

Documentul mai arată că 1.654 dintre cele 1.827 de boli profesionale declarate în București în perioada 2023-2025 au fost înregistrate la STB. Administratorul menționează afecțiuni musculo-scheletice și articulare în rândul conducătorilor de vehicule.

6. Cine plătește transportul public și ce înseamnă, de fapt, redresarea STB?

O parte importantă a discuției despre insolvență este legată și de felul în care este finanțat transportul public.

STB nu funcționează doar din banii obținuți prin vânzarea biletelor și abonamentelor, nici pe departe (potrivit unor analize anterioare, biletele și abonamentele ar acoperi doar 17-19% din costurile companiei).

Pentru că asigură un serviciu public, compania primește și compensații de la autorități pentru transportul prestat, inclusiv pentru călătoriile gratuite sau pentru facilitățile acordate anumitor categorii.

De aici derivă o întrebare importantă: cât din pierderile STB vine din organizarea defectuoasă a companiei, cât din corupție, cât din scheleți ai trecutului și cât dintr-un sistem de finanțare care nu acoperă costurile reale ale serviciului?

Cu un STB în criză, administratorul judiciar pune accent pe reducerea cheltuielilor, restructurarea personalului, renegocierea contractelor și creșterea veniturilor, într-o viziune contabilă. Unele măsuri clar sunt necesare, însă ele nu pot rezolva automat toate problemele.

În timp, ar trebui atacate problemele structurale de corupție, management, asigurarea unei finanțări predictibile, o cultură a mentenanței mai dezvoltată, orar respectat, benzi mai multe pentru autobuze, date publice despre punctualitate, frecvență, vehicule scoase în traseu și numărul de călători.

Ce știm sigur acum și ce ar mai putea urma?

În perioada următoare, restructurarea STB va continua sub supravegherea administratorului judiciar. Unele măsuri, precum concedierile și eliminarea posturilor vacante, au intrat deja în etapa de implementare.

De asemenea, alte 2 măsuri aflate în implementare, anunțate de Primăria București sunt:

  • STB introduce foaia de parcurs electronică, pentru ca numărul de kilometri parcurși și consumul de combustibil să poată fi urmărite prin datele transmise de vehicule;
  • STB extinde rețeaua de vânzare prin parteneriate cu Meridian Taxi și Selpay. De asemenea, cele 300 de parcometre ale Companiei Municipale Parking București ar urma să permită și cumpărarea titlurilor de călătorie, începând cu 1 decembrie.

Alte eventuale măsuri, precum scumpirea biletelor, restrângerea gratuităților sau eliminarea transportului de noapte, sunt încă propuneri sub analiză, au nevoie de decizii finale din partea autorităților competente.

Important este însă să nu picăm în capcana poveștilor cu furturile de motorină, angajații alcoolici și inutilitatea autobuzelor de noapte și să uităm astfel de problemele structurale, cu adevărat mari, ale STB. Atât angajații STB, cât și locuitorii Bucureștiului trebuie să fie tratați cu demnitate de către autorități și chiar dacă societatea de transport are nevoie de reformă, aceasta ar trebui să ducă la un serviciu mai bun pentru bucureșteni, nu la judecăți precum ”Noaptea merg cu autobuzele doar bețivii și drogații”, așa cum a adus în discuție administratorul judiciar al companiei.


Citește și:

Total
0
Shares
Related Posts