Primăria Capitalei anunță extinderea rețelei de senzori pentru monitorizarea calității aerului din București, un proiect început în urmă cu câțiva ani, care ar trebui să stea la baza unor politici publice mai eficiente. Anunțul a fost făcut de administratorul public al orașului, Lucian Judele, care a precizat că parteneriatul cu Fundația Vital Strategies va continua până în 2028.
44 de senzori activi deja în oraș
În prezent, bucureștenii pot consulta datele colectate de 44 de senzori de calitate a aerului, amplasați în apropierea școlilor și spitalelor din oraș.
Din păcate, nu toți senzorii înregistrează aceleași date. Astfel, unii arată valori pentru particule în suspensie (PM10, PM2.5), alții includ și dioxid de azot (NO₂) sau alți indicatori relevanți pentru poluarea din oraș.
Platforma integrează și date din cele 30 de stații din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) administrată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) puse la dispoziție de Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Rețeaua va ajunge la 50 de senzori
Potrivit administratorului public al Capitalei, Lucian Judele, următorul pas este extinderea rețelei la 50 de senzori.
Acești noi senzori vor monitoriza, în timp real:
- dioxid de azot (NO₂)
- particule în suspensie
- dioxid de sulf (SO₂)
- hidrogen sulfurat (H₂S)
- compuși organici volatili (COV)
- parametri meteo și nivelul de zgomot
Datele ar urma să fie folosite inclusiv pentru fundamentarea unor restricții de trafic în zonele critice, spun reprezentantul primăriei în postarea de pe pagina sa de Facebook.
Rețeaua face parte din „Parteneriatul pentru Orașe Sănătoase”, o inițiativă susținută de Bloomberg Philanthropies și Organizația Mondială a Sănătății, în colaborare cu Vital Strategies. Primăria precizează că proiectul nu implică transferuri financiare directe, ci oferă asistență tehnică și echipamente, în timp ce administrația locală asigură implementarea.
De la date la decizii: marea problemă
Deși infrastructura de monitorizare se dezvoltă, bucureștenii rămân cu problema strigentă: calitatea dezastruoasă a aerului. Așadar, ce face Bucureștiul concret cu aceste date?
Capitala se confruntă de ani de zile cu probleme serioase. Vorbim atât depășiri frecvente ale limitelor pentru particule fine, trafic intens și poluare auto ridicată, arderi ilegale la periferie sau în zona Ilfovului și per total puține măsuri structurale implementate pentru a stopa fenomenul.
Primăria lucrează la Planul Integrat de Calitate a Aerului (PICA), document strategic care ar trebui să stabilească măsuri concrete pentru reducerea poluării.
Potrivit calendarului anunțat anterior de Lucian Judele:
- planul ar urma să fie finalizat și adoptat în jurul lunii august 2026;
- până atunci, sunt în desfășurare consultări publice și studii.
Primăria Capitalei spune însă ca până planul va fi aprobat, are de gând să aplice măsuri pe care le consideră tranzitorii, pentru a reduce impactul asupra calității aerului. Tot administratorul public Lucian Judele amintea în luna iulie a anului 2025 de principalele priorități și investiții ale primăriei, deja aflate în implementare sau în curs de avizare:
- investiții în flota de transport public;
- creșterea vitezei și predictibilității transportului de suprafață;
- politici pentru reducerea traficului auto poluant;
- un Masterplan Velo pentru dezvoltarea rețelei de piste pentru biciclete.
În paralel, ar fi pregătire și câteva proiecte majore de infrastructură, potrivit lui Lucian Judele:
- finalizarea conexiunii Prelungirea Ghencea – Domnești – Pasaj DJ 602.
- modernizarea și extinderea rețelei de tramvai;
- lansarea proiectului de tren metropolitan;
- modernizarea Bd. Dimitrie Pompeiu și construirea unei parcări park & ride (detalii aici).
Rămâne de văzut, așadar, ce politici și proiecte vor reuși autoritățile să adopte în următorii ani. Cert este un singur lucru: faptul că locuitorii orașului au zilnic de suferit din cauza acestei probleme de sănătate publică.
