Credit foto: adina munteanu / Shutterstock.com
București, un oraș cu infrastructură nesigură pentru oameni, dar în special pentru copii, se arată într-o analiză realizată de Clean Cities. Capitala ocupă locul 34 din 36 într-un top al orașelor cu străzi și transport sigure pentru copii.
Analiza folosește trei indicatori principali – ”străzile școlare” cu trafic limitat, străzile cu limită de viteză scăzută și infrastructura protejată pentru biciclete. Iar ONG-ul 2Celsius propune și câteva soluții pentru a îmbunătăți situația.
Deși Bucureștiul dispune de o rețea rutieră cu limite de 30 km/h pe un sfert din străzile orașului, lipsa „străzilor școlare” și a pistelor de biciclete protejate îl plasează atât de jos în top, precizează reprezentanții 2Celsius. Sub București, mai sunt doar Lisabona și Sofia, însă Capitala noastră stă cel mai rău din top în ceea ce privește pistele pentru biciclete.
Cum au reușit celelalte orașe?
Parisul conduce topul. Orașul de pe Sena a făcut progrese spectaculoase, în special în ultimii 10 ani, și a devenit cel mai bun oraș din Europa în ceea ce privește deplasarea sigură și independentă a copiilor – atât pe jos, cât și cu bicicleta, potrivit clasamentului realizat de organizația non-guvernamentală Clean Cities.
Citește și: Parisul respiră mai bine: nivelul de poluare a scăzut cu 40% în ultimii 10 ani, spune primărița Anne Hidalgo. Cum au reușit francezii?
Pe următoarele locuri se situează Amsterdam, Antwerp, Bruxelles, Lyon și Helsinki.
Toate orașele din fruntea topului au un procent de peste 60% din rețeaua de drumuri unde limita de viteză este 30 km/h. De asemenea, toate dispun de piste pentru biciclete protejate pe un procent mult mai mare de străzi decât cel înregistrat în București, de 1%.
Orașele care depășesc 80% din străzi cu limită de 30 km/h sunt Paris, Bruxelles, Lyon, Amsterdam, Bristol și Madrid. La capitolul infrastrucutra pentru mersul pe 2 roți, după Paris și Helsinki, orașele cu cele mai multe piste protejate sunt Copenhaga, München, Amsterdam și Hamburg, urmate de Antwerp.
”Străzile școlare” nu sunt deocamdată atât de populare, există aproximativ 1.000 în total în orașele europene analizate, dar tot mai multe municipalități lucrează la dezvoltarea unor proiecte în acest sens. La acest moment, cele mai multe străzi de genul sunt în Londra și Paris. Destul de bine stau și Milano, Torino și Antwerp.
Citește și: Începe școala, în zgomot de claxoane. Tot mai multe orașe europene regândesc, calmează și înverzesc străzile din jurul unităților de învățământ, Bucureștiul nu prea
Cum ar putea avea și Bucureștiul străzi mai sigure pentru copii?
Deși capitala noastră se află pe locul 34 din 36 în noul „Child-Friendly Mobility City Ranking 2025”, experții 2Celsius susțin că Bucureștiul are toate ingredientele pentru un salt important în următorii trei ani în cursa europeană pentru mobilitate prietenoasă copiilor.
Care sunt recomandările experților:
- Generalizarea limitei 30 km/h pe toate străzile secundare și în jurul școlilor – reducerea semnificativă a accidentelor ușoare (experiența Bologna).
- Implementarea a 30 „străzi școlare” permanente până la finalul lui 2028 – +9 puncte la indicatorul School Streets.
- Crearea unei rețele de 100 km de piste protejate, un ”Inel Verde pentru Copii” pe bulevarde majore, conectând școlile, parcurile și metroul – +1 punct la indicatorul Protected Cycling Infrastructure.
- Crearea unei platforme online de feedback unde părinții pot vota următoarea stradă de transformat – pentru transparență și suport civic continuu.
Citește și: Nicușor Dan anunță finalizarea Masterplanului Velo. Tot ce trebuie să știi, pe scurt, despre documentul care ar trebui să stea la baza dezvoltării infrastructurii pentru biciclete din București
De ce siguranța copiilor pe stradă e un aspect important?
Studiile arată că orașele orientate spre nevoile copiilor devin mai sigure, mai sănătoase și mai atractive pentru toți locuitorii. Totuși, în București copiii respiră aer poluat, traversează străzi aglomerate și au puține alternative la transportul cu mașina. Lipsa „străzilor școlare” și a infrastructurii de ciclism crește riscul de accidente și îmbolnăvire. Iar lipsa de alternative împinge tot mai mulți părinți să-și ducă ei copiii la școală, cu mașina personală – ceea ce însemnă mai mult trafic și mai multă poluare.
„Copiii din capitală pierd zilnic șansa de a merge pe jos sau cu bicicleta în siguranță. Experiența Parisului arată că transformarea este posibilă în câțiva ani, cu voință politică și investiții susținute”, declară Mihai Stoica, director executiv 2Celsius.
Cum a fost realizat clasamentul?
Clasamentul se bazează pe date oficiale, colectate de Clean Cities în colaborare cu ONG-uri și autorități locale din țările analizate. Au fost analizați trei indicatori care reflectă îndeaproape recomandările ONU și ale altor experți pentru orașe și mobilitate prietenoase copiilor:
- procentul școlilor primare din zona urbană care dispun de ”străzi școlare” permanente sau temporare, unde traficul motorizat este limitat cel puțin în timpul orelor de sosire și plecare a elevilor;
- ponderea străzilor cu limita de viteză de 30 km/h în rețeaua rutieră;
- raportul dintre lungimea infrastructurii protejate pentru biciclete și lungimea totală a rețelei rutiere.
Copiii sunt astăzi mai puțin liberi să se deplaseze și mai puțin activi decât altădată – în special fetele. Clasamentul nostru arată însă că părinții, profesorii și administrațiile locale pot face progrese rapide și semnificative. O plimbare prin Paris astăzi este o gură de aer proaspăt față de situația de acum zece ani. Este nevoie de viziune, leadership și investiții constante, dar majoritatea orașelor pot și ar trebui să parcurgă același drum.”, precizează Barbara Stoll, director Clean Cities Campaign.
