„Ia uitați cât de frumos arată și cât de elegant se circulă”, așa își începe Robert Negoiță un video filmat din mașină, în timp ce parcurge proaspăt reabilitatul Drum între Tarlale. În ultimele luni, Primăria Sectorului 3 a lărgit drumul la 2 benzi pe sens, iar edilul de sector îl numește acum ”un bulevard modern”.
„Așa ar trebui să se circule într-un oraș cu infrastructură performantă. Mașinile cât stau pe loc consumă mai mult și deci poluează mai mult, trebuie să fluidizăm traficul pentru un aer mai curat. Deci, la cât mai multe proiecte de fluidizare a traficului pentru un aer cât mai curat”, mai spune Negoiță în video-ul postat.
Mesajul primarului e simplu și arată un principiu clar încurajat de primăria condusă de el: asfalt bun, trafic fluent, ”poluare redusă”. Însă în paralel, Asociația Pro Infrastructura pune sub semnul întrebării întreaga logică a acestui tip de „modernizare” și critică modul în care arată acum Drumul între Tarlale: ” Nu, domnule Negoiță, acesta NU este un bulevard modern!”.
Pentru că, spun ei, un bulevard cu adevărat modern nu se rezumă la borduri, rigole și viteză constantă, ci începe cu o întrebare fundamentală: pentru cine îl construim?
Trecerile de pietoni și lipsa unei protecții minime
„Literatura de specialitate spune că nu trebuie să ai o traversare pietonală pe mai mult de două benzi fără semafor. Iar dacă chiar insiști să o faci fără, măcar pune un scuar, un refugiu, o insulă în centru”. În imaginea de promovare postată chiar de edil se vede exact opusul: patru benzi fără semafor, fără refugiu, fără iluminat suplimentar sau alte măsuri de siguranță.
”Măcar aplică niște măsuri de protecție: poți face trecerea supraînălțată, îngustează benzile carosabile, pune marcaj rezonator transversal ca să OBLIGI șoferii să încetinească! Dumnezeule, măcar fă trecerea mai vizibilă cu marcaje speciale și ilumineaz-o (suplimentar) ca să poți traversa și noaptea!”, completează Asociația Pro Infrastructura.
Realitatea este că în orașele care chiar au investit în siguranță rutieră, pietonii nu traversează ca într-un joc video din anii ’90, în timp ce Bucureștiul este campion la accidentele în care sunt implicați pietoni.
Pistele de biciclete lipsesc, dar benzile de circulație au lățime de autostradă
„Pistă velo? Ce e aia? Nu e loc, dom’le!” – e replica ironică a celor de la Pro Infrastructura, care observă că benzile de circulație au cel puțin 3,5 metri lățime, poate chiar 3,75 m. Dimensiuni rezervate drumurilor expres, respectiv autostrăzilor, care încurajează mersul cu viteze mai mari decât cele legale.
Ce ar fi propus reprezentanții asociației? ”Este arhisuficient să ai 3,5 metri lățime pe banda pe care circulă transportul public, iar pe cele de autoturisme 3,25 m și chiar 3 m. Astfel, este loc berechet să faci o pistă velo bidirecțională de 3,5-4 m lățime, separată fizic de partea carosabilă ca să asigure confort și siguranță pentru cicliști.”
Pe noul bulevard nu e nici urmă de bandă dedicată pentru autobuze sau alte facilități care să încurajeze utilizarea transportului public. „Putem găsi și alte elemente de bază, ce să mai zicem de finețuri, care lipsesc cu desăvârșire din poza noului bulevard… modern”, mai punctează Pro Infrastructura.
Cu alte cuvinte, modernizarea a însemnat exclusiv o investiție în confortul și viteza șoferilor – dar nu și în celelalte tipuri de mobilitate urbană, care în orașele europene sunt considerate prioritare.
Ce înseamnă, totuși, un bulevard modern?
Imaginea din Amsterdam – Weesperstraat – arată cum ar putea arăta și la noi un bulevard cu două benzi pe sens. Spațiu generos pentru bicicliști (piste dedicate, bine separate de carosabil), treceri de pietoni bine semnalizate și protejate, trotuare largi, vegetație și o viteză redusă a traficului general. Mașinile nu dispar, dar nu sunt vedetele.
Avem chiar și în București exemplul unui bulevard creat de la stadiul de drum de pământ care respectă pe cât posibil principiile de urbanism sigur și sustenabil, devenite o normalitate în alte capitale europene. Este vorba despre Drumul Valea Largă, amenajat de Primăria Sectorului 6 – tot cu 2 benzi pe sens, dar cu o mai mare atenție la pietoni, piste de biciclete separate de trafic și 1.000 de arbori noi plantați.
Cum obții aer mai curat prin proiecte care încurajează mersul cu mașina?
Afirmația pe care primarul Negoiță o promovează, cum că „mașinile care stau pe loc poluează mai mult” e parțial adevărată – dar soluția nu e fluidizarea traficului cu orice preț. Dimpotrivă, în multe orașe europene, aerul curat pe care ni-l dorim cu toții a fost obținut prin reducerea numărului de mașini, nu prin încurajarea transportului cu mașina personală.
Prin ”proiectele de fluidizare”, despre care vorbește Robert Negoiță, infrastructura favorizează viteza și volumul de trafic auto, motiv pentru care mai mulți oameni aleg să conducă. Mai ales când infrastructura pentru pietoni, transport public și biciclete sunt este cu totul ignorată.
Iar asta duce, paradoxal, la mai multă congestie și, evident, mai multă poluare. E un cerc vicios care poate fi rupt doar prin politici publice curajoase și o schimbare a priorităților în amenajarea urbană.
