Un nou Raport #Aerlive arată că atunci când temperaturile scad sub 10 grade Celsius, principala sursă de poluare din București se schimbă – de la trafic, la încălzirea rezidențială.
Cele mai mari surse ale poluării din București sunt traficul și încălzirea, iar odată cu temperaturile scăzute apar și depășirile substanțiale pentru pulberile în suspensie, în majoritatea zonelor orașului, în special în zonele periferice, acolo unde avem de obicei și sisteme de încălzire individuale, multe utilizând combustibili solizi. Cantitățile mari de pulberi emise, combinate cu inversiune termica, calm atmosferic, ceața – fenomene frecvente în anotimpul rece, duc la formarea unei paturi de poluare ce se menține pe o perioada mai lungă sau mai scurta de timp deasupra orașului. În funcție de perioada de expunere, acest cocktail de poluare provoacă afecțiuni populației, iar costurile de sănătate sunt mari.
Analiza datelor provenite din senzorii rețelei Aerlive.ro, în perioada noiembrie 2023- noiembrie 2024 arată că una dintre cauzele principale ale apariției fenomenului de SMOG în București și ale creșterilor substanțiale ale valorilor pulberilor în suspensie PM2,5 este încălzirea rezidențială, din aceasta cea mai activă în eliminarea pulberilor fiind încălzirea pe bază de combustibili solizi.
SMOG = Ceață deasă, amestecată cu fum și cu praf industrial, formată în regiunile industrializate sau în marile orașe, cu efecte dăunătoare asupra sănătății populației.
Arderile de combustibili solizi în instalații de încălzire, arderile de diverse tipuri de deșeuri în instalații sau în gospodării, reprezintă unul dintre factorii ce generează apariția fenomenului de SMOG. Acesta este potențat de condiții meteo ce nu favorizează dispersia poluanților, respectiv ceață deasa, inversiunea termică, lipsa vântului.
Analiza a fost făcută în 3 zone populate cu case și sisteme de încălzire individuale din București, acolo unde s-au observat de-a lungul anilor cele mai mari creșteri ale concentrațiilor de pulberi, iar concluziile sunt:
În sezonul rece, cantitatea de PM2,5 a fost, în medie, cu 14,77 micrograme/metru cub mai mare decât în sezonul cald. Asta înseamnă o creștere cu 85% a cantității de PM2,5: 70% cauzată de încălzirea rezidențială și 15% cauzată de consumul suplimentar de carburant.
Principala cauză a creșterii poluării este activarea sistemelor de încălzire în timpul iernii, odată cu scăderea temperaturilor sub 10°C.
Poluarea din sezonul rece a generat un număr semnificativ de zile cu depășiri ale limitelor legale pentru poluarea cu PM2,5. Din zonele analizate observăm că:
- Giulești- Bucureștii Noi: 50 de zile în care poluarea cu PM 2,5 a depășit pragul de 20 μg/m3
- Colentina- Fundeni: 35 de zile în care poluarea cu PM 2,5 a depășit pragul de 20 μg/m3
- Rahova- Ferentari: 31 de zile în care poluarea cu PM 2,5 a depășit pragul de 20 μg/m3
De reținut este că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării – 3004 euro/cap de locuitor, până la final de noiembrie am avut în toamna lui 2024 cel puțin 3 episoade grave de poluare și SMOG deasupra orașului, iar oportunitatea unei soluții WIN-WIN pentru schimbarea surselor de încălzire e prea mare ca să mai poată fi neglijată.
Raportul AerArs: Încălzire fără poluare, care conține întreaga analiză se găsește pe noua pagină lansată de Ecopolis: aerlive.ro/stopsmog. Raportul integral poate fi citit accesând acest link.
Proiectul AerArs: Încălzire fără poluare este derulat de Asociația Ecopolis si realizat cu sprijin de la bugetul local al Municipiului București. Proiectul are drept obiective conștientizarea populației cu privire la sursele poluării din oraș, dar și avansarea unor soluții pentru reducerea poluării, la nivelul administrațiilor locale și naționale.
