Printre furtuni violente și călduri sufocante – Cum putem adapta Bucureștiul la fenomenele meteo extreme provocate de schimbările climatice, cu exemple concrete de proiecte adoptate în alte orașe

Colaj GreenCommunity. Credit fotografie Piața Victoriei: Wikipedia / Țetcu Mircea Rareș

Vara aceasta, până acum cea mai caldă din istoria înregistrărilor meteorologice, ne-a arătat foarte clar ce înseamnă schimbările climatice în mod practic. Cum ne vor afecta, la ce ne putem aștepta de la următorii ani, la ce va trebui, mai devreme sau mai târziu, să ne adaptăm. 

Fenomenele din ultimele luni ne-au pus față în față cu anumite realități – spre exemplu, mersul pe stradă, vara, la ora 16:00, în plin soare devine o provocare. În special în zonele sufocate de ”betoane” și fără umbră. Că oamenii mai vulnerabili sunt și vor fi tot mai afectați, iar disconfortul termic este foarte ridicat chiar și pentru cei mai sănătoși dintre noi.

O vară călduroasă nu mai înseamnă același lucru ca ”pe vremuri”

Deși zile caniculare erau și acum 20 de ani, așa numitele valuri de căldură sunt acum mai intense, mai dese și durează mai mult timp. Am avut parte și de o ”abundență” de nopți tropicale, cu temperaturi de peste 20 de grade Celsius.

Dar valurile de căldură extremă aduc și reversul medaliei. Vijelii, grindină sau ”ruperi de nori” care determină căderea unor cantități de precipitații cât pentru o jumătate de an devin fenomene tot mai comune.

Iar în orașele dense, precum Bucureștiul, efectele acestor fenomene extreme sunt amplificate – temperaturile ridicate se resimt mai puternic din cauza fenomenului de ”insulă de căldură”, sunt multe mașini, puține zone umbrite, deseori prea puțină vegetație, iar precipitațiile abundente pot provoca inundații atunci când canalizările nu mai fac față. Deci, ce e de făcut?

Cu toate aceste aspecte în minte, am căutat să vedem, concret, cum tratează alte orașe această problemă. Ce fac ca să se adapteze schimbărilor climatice? Care sunt proiectele cu care încearcă să facă diferența în mod direct în viața oamenilor, proiectele care pot crește siguranța sau bunăstarea locuitorilor de rând, având în vedere fenomenele meteo extreme tot mai dese și mai răspândite?

De ce are nevoie Bucureștiul pentru a deveni mai rezilient în fața schimbărilor climatice?

Pe lângă o adaptare a urbanismului și a modului cum construim, pe lângă o adaptare a modului în care tranzităm orașul, pe lângă politici de reducere a poluării și de gestionare mai bună a deșeurilor, în Capitală avem nevoie de o conviețuiră mai bună cu natura – fie că vorbim despre natură integrată în mediul urban sau chiar în jurul orașului. Avem nevoie de mai mulți copaci – ajută și în problema aerului poluat, ajută la răcorirea orașului, iar spațiile verzi absorb apa de ploaie și pot ajuta sistemul de canalizare în caz de precipitații abundente.

De la mare la mic, enumerăm câteva soluții ce pot fi luate în calcul pentru a integra natura în oraș: centura verde – păduri în jurul orașului, mici păduri urbane, zone verzi pe străzi, mai mulți copaci care să umbrească străzile și spațiile publice, mici pajiști urbane – colțuri care să întrețină biodiversitatea.

O lecție pe care o putem învăța de la alte orașe este că avem nevoie de un echilibru între mineral (beton, asfalt, mediu construit) și vegetal (spații verzi).

Zonele întinse lipsite de vegetație, cum ar fi parcările, ansamblurile rezidențiale fără niciun arbore sau intersecțiile mari acoperite exclusiv cu asfalt creează microclimate nefavorabile care amplifică temperaturile deja ridicate pe timpul verii. 

Cum au transformat alte orașe spațiul public ținând cont de schimbările climatice?

Am strâns o selecție de proiecte de transformare a spațiului public, care pot servi drept exemplu. 

Începem în Paris, cu transformarea Place de Catalogne dintr-un sens giratoriu acoperit în întregime cu asfalt, într-un spațiu public adaptat la schimbările climatice. Au fost plantați 470 de arbori, inclusiv 270 de arbori mari și mijlocii și 200 de arbori tineri cu vârsta cuprinsă între 2 și 4 ani. Betonul a lăsat astfel loc peste 4.000 m² de pădure urbană.

Circulația mașinilor a fost reorganizată, pentru a lăsa mai mult loc oamenilor. Asta aduce de la sine un beneficiu social, mai ales datorită amenajării care încurajează petrecerea timpului liber, cu locuri de odihnă, chiar și o mică fântână dry-deck. Din punct de vedere climatic, se așteaptă ca pădurea urbană să ”răcorească” zona cu 4 grade Celsius pe timp de vară, dar și să absoarbă o cantitate importantă de CO2.

O altă capitală, un alt proiect, de data aceasta cu aplecare spre pericolul precipitațiilor abundente. Vorbim despre Copenhaga, cu Piața Sankt Kjeld și străzile din jur, care au fost adaptate fenomenelor meteo extreme tot mai dese. 

În mod practic, proiectul a constat în amenajarea unei rețele de spații verzi, cu scopul de spori biodiversitatea și a reduce poluarea și efectul de insulă de căldură. O mare parte dintre spațiile verzi sunt special concepute pentru a aduna apa de ploaie și astfel ajută canalizarea orașului în cazul unor precipitații abundente și reduce riscul de inundații.

Implementarea proiectul a oferit și câteva oportunități importante atunci când vorbim despre schimbările climatice. Modificările aduse străzilor din cartier sunt menite și să încurajeze oamenii să se deplaseze nepoluant, astfel au putut fi amenajate trasee pentru biciclete, dar și spații pietonale mai largi. Nu în ultimul rând, proiectul a adus în aria de implementare 586 de arbori noi din 48 de specii locale.

Pulverizatoare de apă rece, o soluție pentru valurile de căldură

Pe lângă soluțiile de integrare a naturii în oraș, pentru valurile de căldură tot mai dese, o parte dintre orașele europene integrează în spațiile publice și diferite instalații care pulverizează stropi de apă rece. Deși nu este cel mai sustenabil sistem, totuși cantitatea de apa folosită este destul de mică, iar pe timp de caniculă extremă, aceste pulverizatoare chiar pot reprezenta o ”salvare” pentru oamenii de pe stradă.

Sub ce forme integrează alte orașe astfel de pulverizatoare: pare că cea mai răspândită soluție este cea sub formă de stâlpi din fier, așezați în zonele pietonale sau în stațiile de transport în comun. Alte idei: integrarea de pulverizatoare în protecțiile de fier din jurul copacilor, includerea lor în anumite instalații precum statui, sculpturi sau, precum în Montreal, în cadrul unor bolovani folosiți pe post de bănci pentru odihnă.

Pulverizatoare a testat și Primăria Sectorului 6 în acest an, sub forma unor instalații temporare de tip ”duș stradal”, așezate pe trotuare aglomerate și în zona piețelor. De asemenea, această tehnologie este foarte răspândită la terasele restaurantelor.

Transformările mici ale orașului se simt în comunitate

Toate aceste adaptări ale spațiului public la fenomenele extreme nu sunt soluții generale la problemă. Desigur, transformarea unei intersecții nu va rezolva schimbările climatice, însă va avea un puternic impact local. Putem privi aceste exemple strict ca pe soluții ”de cartier”, pentru ca străzile din orașele noastre să fie mai ușor și plăcut de navigat pentru oameni. Pentru toți oamenii.

Bucureștiul pare de multe ori o junglă de beton, astfel integrarea naturii pare că ar rezolva mai multe probleme – de la reducerea efectelor schimbărilor climatice, până la beneficii pentru oameni și sănătatea lor – atât fizică, cât și mentală.

Totuși, pe lângă aceste aspect, problemele unui oraș precum Bucureștiul sunt foarte complexe – poluarea vine din multe surse, spre exemplu transport, încălzire sau arderi ilegale, problemele sociale sunt prezente în multe zone, la fel cum planificarea urbană pare deseori haotică. Avem nevoie să atacăm mai multe probleme deodată pentru a avea un oraș mai sănătos.

Avem nevoie de planuri, de regulamente, avem nevoie de proiecte mari, dar și de multe proiecte mici, precum sunt cele exemplificate în articol – cu implicare directă în viața comunității. Este bine să nu uităm că oamenii orașului sunt vulnerabili în fața multor fenomene, printre care și schimbările climatice. Transformările prin care trece urbea trebuie să țină cont și de aceste aspect – de comunități, de nevoile lor, de problemele lor, de vulnerabilitățile lor.