Credit foto: Andrii Oleksiienko / Shutterstock.com
Marți, 12 martie, deputații europeni au adoptat câteva planuri de măsuri deja convenite cu Consiliul, pentru a contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul construcțiilor.
România, dar și celelalte state membre vor trebui să întreprindă mai multe măsuri în ceea ce privește performanța energetică a clădirilor. Printre acestea, eliminarea combustibililor fosili din instalațiile de încălzire și răcire până în 2040 – fapt care înseamnă găsirea unor alternative pentru centralele de apartament.
Prin adoptarea măsurilor, UE vizează reducerea progresivă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie în sectorul construcțiilor și în final atingerea neutralității din punct de vedere climatic până în 2050.
Directiva UE a fost adoptată cu 370 de voturi pentru, 199 împotrivă și 46 de abțineri. Acum va trebui să fie aprobată oficial și de Consiliul de Miniștri, pentru a deveni lege.
Eliminarea treptată a instalațiilor de încălzire pe combustibili fosili
Statele membre trebuie să prezinte modul în care vor adopta măsuri de decarbonizare a sistemelor de încălzire, în vederea eliminării treptate a combustibililor fosili în încălzire și răcire până în 2040. Subvenționarea centralelor individuale pe combustibili fosili va fi interzisă începând cu 2025. Vor fi în continuare posibile stimulente financiare pentru sistemele hibride de încălzire care utilizează o pondere considerabilă de energie regenerabilă, cum ar fi cele care combină o centrală cu o instalație solară termică sau o pompă de căldură.
Obiective de reducere a emisiilor
Toate clădirile noi care se construiesc ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2030; clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând cu 2028.
La calcularea emisiilor, statele membre vor lua în considerare potențialul de încălzire pe ciclul de viață al unei clădiri, inclusiv producția și eliminarea materialelor de construcții utilizate.
Pentru clădirile rezidențiale, statele membre vor trebui să pună în aplicare măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puțin 16% până în 2030 și cu cel puțin 20 până la 22% până în 2035.
Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze clădirile cu cele mai slabe performanțe din punct de vedere energetic.
De asemenea, statele membre ar trebui să implementeze progresiv instalații solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea acestora, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
Clădirile exceptate de la noile reglementări
Clădirile agricole și clădirile de patrimoniu pot fi excluse din noile reguli, în timp ce țările UE pot decide să excludă și clădirile protejate pentru meritele lor arhitecturale sau istorice speciale, clădirile temporare și bisericile și lăcașurile de cult.
Context
Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor, ca parte a așa-numitului pachet „Fit for 55”. O nouă lege europeană a climei (iulie 2021) a stabilit atât obiectivele pentru 2030, cât și pentru 2050 în legislația europeană obligatorie.
