Despre
Newsletter
Newsletter
Sunt de acord să primesc cele mai importante informații cuprinse în Newsletter-ul GreenCommunity.

Cât de verzi sunt 6 dintre cele mai mari orașe din România. Studiu comparativ despre cum arată situația spațiilor verzi în București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și Oradea

Credit imagine principală: Vlad Ispas / Shutterstock

Orașele care pun accent puternic pe transportul public și asigură locuitorilor o infrastructură pietonală accesibilă integrând ample spații verzi și albastre sunt, în opinia specialiștilor din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, locurile care oferă oamenilor un mediu de viață mai sănătos și acces echitabil la bunuri și servicii.

În acest sens, OMS recomandă un nivel de minimum 50 de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor pentru ca un oraș să poată fi considerat rezilient în fața schimbărilor climatice și a creșterii excesive a temperaturilor. Pe de altă parte, în momentul de față, standardele Uniunii Europene prevăd că suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor trebuie să fie de minimum 26 de metri pătraţi.

În esență, indicele de spațiu verde pe cap de locuitor reprezintă un indicator important care ne poate furniza date concrete despre sănătatea orașului în care trăim. Cu toate acestea, datele oficiale în domeniu nu sunt actualizate sau chiar lipsesc cu desăvârșire, populația nevând la dispoziție informații clare din partea administrațiilor locale.

Ajutat de poziția geografică, Brașovul este cel mai verde oraș, cu cel mai mare indice de spațiu verde pe cap de locuitor

Publicația GreenCommunity a solicitat primăriilor din marile orașe din România informații despre situația registrului spațiilor verzi, despre indicele de spațiu verde pe cap de locuitor și despre măsurile luate sau care urmează a fi întreprinse pentru a consolida indicele de spaţiu verde total pe cap de locuitor.

Datele colectate de GreenCommunity nu pot asigura realizarea unui raport amplu, la nivel național, despre spațiile verzi din cât mai multe localități, din cauza informațiilor incomplete primite din partea mai multor administrații publice locale. Totuși, primăriile unora dintre cele mai mari 6 orașe din România au dat curs invitației publicației noastre, furnizând toate informațiile solicitate și, în acest fel, oferindu-ne posibilitatea de a consolida un studiu comparativ situației spațiilor verzi din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Oradea.

Astfel, conform datelor aflate în evidența Primăriei Municipiului Brașov, suprafața spațiilor verzi existente în oraș este de 34.302.180 mp, conform raportului de inspecție din anul 2021 al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Brașov, ceea ce corespunde unui indice de 118,54 mp de spațiu verde pe cap de locuitor.

Raportând indicatorul la valorile comunicate de administrațiile din București (23,21 mp/cap locuitor), Cluj-Napoca (28,64 mp/cap locuitor), Timișoara (41,82 mp/cap locuitor), Iași (26,15 mp/cap locuitor) și Oradea (27,56 mp/cap locuitor), brașovenii beneficiază de departe de cea mai mare suprafață de spațiu verde.

Este important de precizat că datele comunicate de primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, sunt extrase, potrivit răspunsurilor primite de GreenCommunity, din registrele spațiilor verzi realizate în 2011, când acest tip document a devenit obligatoriu prin lege.

Muntele face ca Brașovul să fie cel mai verde oraș

Având în vedere că suprafața totală a celor 11 parcuri din Brașov este de numai 317.000 de mp, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din suprafața de spațiu verde comunicată de primărie, rezultă că orașul de sub Tâmpa se bucură de primul loc în topul celor șase localități prin prisma poziției geografice.

Registrul spațiilor verzi, document vital care asigură transparența, nu prezintă interes pentru administrațiile locale

Registrul spațiilor verzi reprezintă o documentație care se întocmește pentru a realiza evidența și gestionarea cantitativă și calitativă a spațiilor verzi dintr-un oraș. Prin faptul că, în definitiv, reprezintă o oglindă în timp real a situației spațiilor verzi, acest raport constituie piatra de temelie pentru o politică administrativă corectă și coerentă în direcția dezvoltării patrimoniului natural.

Din păcate, chiar dacă este o obligație legală, întocmirea și actualizarea permanentă a registrului spațiilor verzi nu pare a fi o prioritate pentru majoritatea covârșitoare a primăriilor din țara noastră, cel mai probabil din cauza faptului că o evidență clară a indicelui de spațiu verde pe cap de locuitor ar genera o presiune suplimentară din partea cetățenilor pentru îmbunătățirea situației.

De asemenea, nu trebuie să pierdem din vedere că registrul spațiilor verzi reprezintă un document care poate fi privit ca un obstacol pentru investițiile imobiliare ilicite. Interesul foarte scăzut arătat de administrațiile publice locale pentru transparentizarea informațiilor vitale pentru sănătatea orașelor prin actualizarea registrelor spațiilor verzi se poate observa și în răspunsurile recepționate de publicația GreenCommunity.

Care este situația registrelor spațiilor verzi din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov și Oradea

Dintre cele 6 orașe analizate, Oradea este singurul municipiu care dispune de un Registru local al spațiilor verzi cu date la zi, fiind actualizat în primăvara anului 2022. Suprafața de spațiu verde din Oradea este de 6.030.056 mp, conform datelor din Registrul Local al Spațiilor Verzi actualizat la 31.03.2022.

”Documentul este actualizat în urma fiecărei intervenții asupra domeniului public, prin adăogiri sau diminuări de suprafețe, conform proiectelor derulate. Astfel, actualizarea Registrului Local al Spațiilor Verzi din municipiul Oradea se realizează conform legislației în vigoare, mai exact Ordinul nr. 1466/2010, unde sunt prezentate etapele principale în elaborarea acestui document, precum și modul în care acesta se poate actualiza”, ne-au precizat reprezentanții Primăriei.

Pentru celelalte 5 orașe, registrul spațiilor verzi se află fie în lucru, fie în procedură de atribuire a proiectului de actualizare. Astfel, Primăria Municipiului București ne-a comunicat că la nivelul instituției a fost constituit un grup de lucru format din reprezentanți din cadrul direcțiilor de specialitate (Patrimoniu, Urbanism, Servicii Publice, Mediu, Informatică și Achiziții Publice) cu responsabilități în obținerea și furnizarea datelor necesare în actualizarea Registrului Spațiilor Verzi.

Administrația locală din Cluj-Napoca ne-a precizat că, în momentul de față (n.r. – aprilie 2023), se află în curs de desfășurare contractul pentru elaborarea noului Registru Local al Spațiilor verzi din Municipiul Cluj-Napoca, care are ca obiectiv inventarierea tuturor zonelor verzi aparținând domeniului public, conform legislației în vigoare.

La Timișoara, registrul local al spațiilor verzi este în curs de elaborare, în baza contractului de prestări servicii nr. 1/06.01.2023. Documentul se va realiza pe parcursul a 2 ani împărțiți pe 5 etape. ”Pe lângă cerințele legislative în vigoare, prin realizarea registrului local, conform cerințelor caietului de sarcini anexă la contract, toți arborii din Municipul Timișoara, al căror diametru este mai mare de 50 cm, se va realiza o imagine termică, rezultată prin utilizarea tehnologiei infraroșu, pentru verificarea/analiza stării de sănătate.

Imaginea termică va fi integrată în baza de date a RLSV și asociată fiecărui arbore de acest tip. De asemenea, aplicația GIS dedicată RLSV va fi completată cu funcțiile specifice necesare manipulării și vizualizării imaginilor termice. Scanarea termică este o metodă neinvazivă pentru depistarea arborilor bolnavi, existența scorburilor etc”, au menționat oficialii primăriei pentru publicația GreenCommunity.

Și reprezentanții Primăriei Municipiului Brașov ne-au comunicat, în luna aprilie 2023, că elaborarea registrului spațiilor verzi se află în derulare, conform contractului încheiat cu SC Eterra MAP SRL , menționând totodată că documentul va fi definitivat în luna iunie 2023. Între timp, administrația locală nu a comunicat public dacă registrul spațiilor verzi a fost finalizat. Pe de altă parte, oficialii din Brașov ne-au mai spus că Serviciul Amenajare Zone de Agrement analizează posibilitatea derulării unui contract de revizuire periodică (la 2-3 ani) a acestui registru, în funcție și de nivelul de detaliu care se va stabili pentru actualizarea datelor.

Răspunzând solicitării GreenCommunity, și Primăria Municipiului Iași ne-a specificat că actualizarea registrului spațiilor verzi se va efectua în acest an, proiectul fiind inclus pe lista investițiilor din 2023.

Oradea și Timișoara, singurele orașe unde parcurile reprezintă mai mult de 10% din suprafața totală de spațiu verde. La Brașov, parcurile înseamnă sub 1%

Publicația GreenCommunity a solicitat primăriilor și o evidență a parcurilor din orașele analizate, urmărind să identifice numărul de parcuri și suprafața totală a acestor obiective.

Raportând suprafața parcurilor la suprafața totală a spațiilor verzi, putem observa că în cele mai multe municipii procentul parcurilor se situează în jurul valorii de 10%. Acest nivel este depășit numai în Oradea și Timișoara. La București, suprafață celor 90 de parcuri înseamnă puțin peste 9,5% din suprafața totală a spațiilor verzi.

În cazul municipiului Cluj-Napoca, vorbim despre un procent de 6,6%, în timp ce la Iași, acest indicator se oprește la 4,7%. Un caz special este municipiul Brașov, care – chiar dacă dispune de o suprafață de spațiu verde colosală reprezentată în proporție covârșitoare de patrimoniul natural montan – stă foarte rău dacă avem în vedere ponderea parcurilor, de numai 0,9%.

Și o veste îmbucurătoare: În România au început să apară parcuri noi, construite de la zero. La București au fost inaugurate deja 3 asemenea obiective de peste 25 ha

După cum se poate observa din datele prezentate, situația actuală a celor 6 orașe analizate nu este nici pe departe satisfăcătoare, fapt pentru care devine vitală acordarea unei atenții sporite în politicile publice asupra măsurilor întreprinse pentru a spori suprafața spațiilor verzi în general și a parcurilor în particular.

Până la urmă, parcurile sunt niște oaze de sănătate, bunăstare și stare de bine pentru locuitorii unui oraș, motive pentru care se constituie în piatra de temelie a spațiului public urban. În ultimii ani, unele administrații locale au început, destul de timid, să dea mai multă importanță consolidării portofoliilor de parcuri. Pe lângă investițiile în modernizarea unor asemenea obiective, există orașe care derulează proiecte de regenerare urbană, care au în vedere construcția de la zero a unor parcuri noi pe terenuri virane.

Un exemplu elocvent în acest sens este Capitala, unde au fost date în folosință deja două parcuri noi, iar în perioada imediat următoare va fi inaugurat cel de-al treilea. Primăria Sectorului 3 din București a finalizat în primăvara anului 2020 Parcul Teilor, construit de la zero pe o fostă groapă de gunoi. Parcul de 7 hectare are un lac artificial, câteva mii de copaci și terenuri de sport.

Un alt obiectiv de acest tip este Parcul Liniei, inaugurat în acest an de Primăria Sectorului 6. Parcul Liniei este un proiect care se va implementa în 3 faze, prima parte dată deja în folosință având 4,5 hectare. La finalul celor 3 faze ale proiectului, Parcul Liniei va fi cel mai mare parc liniar din România, lung de circa 4,2 kilometri, construit pe un teren industrial, care include o șină de cale ferată și care va avea o suprafață de circa 15 hectare. În luna iulie a.c., Primăria Sectorului 6 a dat startul lucrărilor la faza doi, terenul care va fi amenajat având o suprafață de 2,5 hectare și o lungime de 585 de metri. Finalizarea acestei etape este prevăzută pentru finalul acestui an, urmând ca în 2024 să fie demarată faza 3.

Parcul Luniei din București, construit de la zero de Primăria Sectorului 6

Pe de altă parte, și Primăria Sectorului 4 se pregătește în perioada imediat următoare să inaugureze un obiectiv construit de zero, respectiv Parcul Tudor Arghezi, care este amenajat la intersecția dintre Bulevardul Metalurgiei cu Strada Drumul Dealul Bisericii. Noul parc va avea o suprafață de 27.627 mp – aproximativ 2,7 ha – din care 10.000 mp vor fi spații verzi. În cadrul aceluiași proiect, va fi construit și un un Centru Multicultural (Teatru) și o parcare supraetajată de P+1 + terasă.

Și în alte orașe se observă un interes pentru construcția de noi parcuri, un exemplu fiind Sibiul, care a dat în folosință de curând Parcul Belvedere, care are o suprafață de 6,4 hectare și care a fost amenajat de la zero cu fonduri europene. Primăria de la Cluj-Napoca ne-a precizat că în ultimii doi ani a demarat proiecte de construire a unor parcuri noi prin conversia unor terenuri degradate (Parc Între Lacuri, Parc Tineretului – Pădurea Clujenilor, baza Sportivă “La terenuri”). În perioada 2023-2024 vor demara și continua lucrările la Parc cartierul Zorilor și Parcul Est.

La Timișoara, bugetul pentru Dezvoltare 2023 prevede fonduri pentru documentații tehnico-economice pentru modernizări de parcuri (Parcul Botanic, Scuar Ceas floral etc.), amenajarea unui nou parc pe 12 ha și reconversia Pădurii Verzi ca pădure-parc. Primăria Municipiului Oradea ne-a transmis că în perioada 2023 – 2024 are în vedere lansarea de noi proiecte cuprinse în programul ”Oradea Oraș Verde 2020-2030”, demararea de lucrări de amenajare pentru un număr de 10 noi parcuri sau spații verzi și reamenajare/modernizare pentru 7 parcuri existente. Totodată, administrația publică locală din Brașov a menționat pentru GreenCommunity că în 2023 va fi demarată întocmirea studiilor de fezabilitate pentru construcția a 4 noi parcuri.

Total
0
Shares
Pe aceeași temă