Un nou sondaj Eurobarometru, publicat joi, 20 iulie, a măsurat atitudinea europenilor cu privire la problemele de mediu și tranziția verde a Uniunii Europene.
Potrivit raportului care prezintă rezultatele studiului, transmis de Comisia Europeană, respondenții au fost întrebați care este, din punctul lor de vedere, cea mai serioasă problemă cu care se confruntă lumea în prezent. Aceștia au avut la dispoziție o listă cu 11 fenomene nocive, regăsite în cadrul societăților contemporane.
“Sărăcia, foametea și lipsa apei potabile” este chestiunea pe care cei mai mulți dintre respondenți (20%) au considerat-o drept cea mai gravă la acest moment. Aproape la fel de mulți europeni (19%) au menționat “conflictele armate”, iar circa 17% sunt de părere că “schimbările climatice” reprezintă cea mai serioasă problemă.
În ce măsură sunt europenii îngrijorați de restul problemelor expuse în sondaj:
- Situația economică: 11%;
- Populația globală în creștere: 7%;
- Proliferarea armelor nucleare: 5%;
- Degradarea naturii: 5%;
- Deteriorarea democrației și a statului de drept: 5%;
- Terorismul internațional: 4%;
- Răspândirea unor boli infecțioase: 4%;
- Problemele de sănătate provocate de poluare: 3%.
Aproape 8 din 10 europeni consideră schimbările climatice o problemă foarte gravă
Subiecții au fost întrebați cât de gravă este problema schimbărilor climatice în acest moment, folosind o scară de la 1 la 10. “1” înseamnă că “nu este deloc o problemă gravă” și “10” înseamnă “o problemă extrem de gravă”.
În opinia a peste trei sferturi dintre respondenți (77%), schimbările climatice reprezintă o problemă foarte gravă în acest moment. Totodată, 31% acordă subiectului scorul maxim de “10”, indicând că ei văd în schimbările climatice o problemă extrem de gravă.
În medie, peste o treime dintre europeni se simt expuși personal la riscuri și amenințări legate de mediu și climă , mai mult de jumătate simțindu-se astfel în 7 state membre, mai ales în sudul Europei, dar și în Polonia și Ungaria. 84% dintre europeni sunt de acord că abordarea schimbărilor climatice și a problemelor de mediu ar trebui să fie o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății publice, în timp ce 63% dintre cei chestionați sunt de acord că pregătirea pentru impactul schimbărilor climatice poate avea rezultate pozitive pentru cetățenii UE.
Cui îi revine responsabilitatea pentru combaterea schimbării climei?
Subiecții au fost întrebați ce actori din cadrul UE (dintr-o listă de șase) cred că sunt responsabili pentru combaterea schimbărilor climatice.
Uniunea Europeană (56%) și guvernele naționale (56%) sunt cele mai menționate, urmate de afaceri și industrie(53%). Mai mult de o treime dintre respondenți spun autoritățile locale și regionale (36%), iar 35% dintre aceștia consideră că responsabilitatea le revine lor înșiși. În plus, 29% dintre europeni sunt de părere că grupurile ecologiste sunt cele care ar trebui să combată această problemă stringentă a mediului.
Mai mult de 9 din 10 europeni au luat cel puțin o inițiativă pentru a contribui la combaterea schimbărilor climatice
Respondenților li sa oferit o listă cu 15 inițiative și au fost întrebați pe care dintre acestea au adoptat-o personal în vederea luptei împotriva schimbărilor climatice. Mai mult de 9 din 10 (93%) au întreprins cel puțin o acțiune.
De departe, cea mai comună acțiune menționată de subiecți este încercarea de a reduce deșeurile și separarea acestora în mod regulat pentru reciclare (70%), urmată de încercarea de a reduce consumul de articole de unică folosință (53%).
Aproape 4 din 10 (37%) spun că, în momentul când achiziționează un nou dispozitiv de uz casnic, consumul mai mic de energie este un factor important în alegerea lui. În plus, puțin peste 3 din 10 (31%) cumpără și mănâncă mai puțină carne.
Mai mult de un sfert dintre respondenți spun că folosesc în mod regulat alternative prietenoase cu mediul la mașina lor privată, cum ar fi: mersul pe jos, mersul cu bicicleta, transportul public sau carsharing (28%), ori că achiziționează și mănâncă mai multe alimente organice (28%).
Majoritatea europenilor susțin accelerarea tranziției către o economie verde
Având în vedere creșterea prețurilor energiei și restricțiile privind importul de gaze din Federația Rusă, 58% dintre respondenți consideră că utilizarea surselor regenerabile de energie ar trebui sporită, iar eficiența energetică și procesul de tranziție către o economie verde ar trebui accelerate.
Un sfert (25%) consideră că ritmul de tranziție ar trebui menținut, iar 12% cred că ar trebui folosiți mai mulți combustibili fosili în timpul crizei energetice, iar tranziția spre o economia verde să fie încetinită.
Pentru a atenua presiunea economică cauzată de criza energetică, cetățenii europeni consideră că UE și guvernele naționale ar trebui să:
- accelereze implementarea surselor de energie regenerabilă în UE, astfel încât costul energiei să fie redus și, totodată, blocul comunitar să ajungă mai aproape de independența energetică (29%);
- adopte măsuri economice în vederea limitării prețului facturilor la energie pentru gospodării, precum taxarea profitului pentru companiile energetice, dar și impunerea unor plafoane ale prețurilor la energie (29%);
- acorde sprijin financiar direct pentru cei mai vulnerabili membrii ai societății (16%);
- investească mai mult în măsuri de eficiență energetică (15%);
- diversifice lanțul de aprovizionare pentru importurile de combustibili fosili în UE (6%).
Detalii despre sondajul citat
Conform unui comunicat remis de Comisia Europeană, Eurobarometrul special 538 privind Schimbările Climatice a chestionat 26.358 de cetățeni ai UE din diferite grupuri sociale și demografice, din toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat în perioada 10 mai – 15 iunie 2023. Toate interviurile au fost realizate față în față, fie fizic în casele oamenilor, fie prin interacțiune video de la distanță.
Fundal: Cum încearcă UE să combată schimbările climatice? Ce este, pe scurt, Pactul Verde European?
Odată cu Pactul Verde European (European Green Deal), Uniunea Europeană s-a angajat să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic. Pentru a atinge acest deziderat, UE încearcă să găsească cele mai viabile modalități prin care să asigure o creștere economică sustenabilă, independentă de utilizarea resurselor naturale.
Pactul Verde a fost lansat în anul 2020, având la bază ideea de a reduce, până în anul 2030, emisiile nete cu efect de seră ale UE cu cel puțin 55% față de nivelurile din 1990 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. În iunie 2021, Legea Europeană a Climei a fost adoptată, creând o obligație legală pentru țările UE de a îndeplini ambele obiective.
Pentru atingerea acestor obiective, este necesară adoptarea unui set de propuneri politice, cunoscute sub numele de “Pregătiți pentru 55” (“Fit for 55”). Acest pachet, destinat statelor din blocul comunitar, include reguli privind sectoarele: energie, transport, reducerea emisiilor, precum și utilizarea terenurilor și silvicultură.
Așa cum informează Comisia Europeană, tranziția spre sustenabilitate va oferi cetățenilor europeni beneficii ample, inclusiv pentru generațiile viitoare, precum: o rețea de transport public îmbunătățită și accesibilă, o aprovizionare sigură cu energie mai curată, restaurarea biodiversității și un aer mai curat, dar și noi locuri de muncă.
*Datele prezentate în cadrul acestui articol au fost preluate din studiul derulat de Comisia Europeană, între lunile mai și iunie 2023, privind schimbările climatice, intitulat “Special Eurobarometer 538 Climate Change”. Mai multe detalii pot fi consultate aici. (link 1)
Credit foto: John Cameron – Unsplash
