Foto: loc de joacă generic din București, Sectorul 3 vs. loc de joacă amenajat cu materiale naturale în Danemarca
O petiție recent lansată în București atrage atenția asupra efectelor dăunătoare ale tartanului – acel material cauciucat, frecvent folosit la locurile de joacă și pe aleile din parcuri – și cere administrației publice să renunțe la el în favoarea unor suprafețe naturale, mai sănătoase și mai sustenabile.
Petiția a fost semnată până acum de aproximativ 200 de persoane și este susținută de mai multe organizații civice și de mediu, printre care: ARCA – Asociația pentru cetățenie culturală, Grupul de Inițiativă Civică I.O.R. Titan, Asociația Mission 4 Life, Aspire to Change, Preocupați de Viitor, Spații Verzi Sănătoase, Fundația Comunitară București, Grupul de Inițiativă Civică Parcul Izvor, Asociația Hai cu Bicla și Inițiativa Prelungirea Ghencea.
De ce este tartanul o problemă
Tartanul este un material obținut din cauciuc reciclat din anvelope, amestecat cu rășini poliuretanice, care pare la prima vedere ideal: este elastic, uniform și pare ușor de întreținut. Cu toate acestea, cercetările internaționale din ultimii ani au documentat o serie de riscuri asociate:
- Eliberarea de substanțe toxice prin uzură și expunere la soare: hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), ftalați, metale grele (plumb, cadmiu, zinc), formaldehidă – toate cu potențial cancerigen.
- Supraîncălzirea extremă în timpul verii: suprafața tartanului poate atinge peste 60°C, riscând arsuri la contact.
- Poluarea solului: granulele de tartan se degradează în timp, eliberând microplastice care ajung în pământ sau în apele pluviale.
- Efecte negative asupra spațiilor verzi: fiind impermeabil, tartanul împiedică infiltrarea apei în sol, afectează sănătatea arborilor și contribuie la fenomenul de insulă termică urbană.
Ce propun semnatarii petiției
Petiția propune administrației publice o abordare alternativă, inspirată din soluții deja aplicate în alte orașe europene: materiale naturale, permeabile, fără risc toxic, cu efecte pozitive pentru sol, biodiversitate și microclimat.
Printre materialele recomandate:
- Tocătură de lemn (mulci) – biodegradabilă, estetică și confortabilă pentru mers.
- Nisip curat, certificat pentru locuri de joacă – deja folosit în multe țări europene.
- Pietriș mărgăritar de râu (4–8 mm) – permite drenajul și este ușor de întreținut.
- Iarbă naturală cu substrat permeabil – o soluție firească în spațiile verzi urbane.
Aceste opțiuni sunt mai ieftine pe termen lung, nu ridică probleme de toxicitate și pot fi ușor integrate în peisajul urban fără costuri suplimentare de design sau întreținere specială.
Ce se cere concret
Petiția solicită autorităților următoarele acțiuni:
- Interzicerea montării de tartan în locuri de joacă și parcuri noi;
- Un audit public privind impactul sanitar și ecologic al tartanului deja instalat;
- Organizarea unei consultări publice cu privire la materialele alternative;
- Lansarea unui program de înlocuire progresivă a suprafețelor de tartan, însoțit de campanii de informare ecologică.
Într-adevăr, multe orașe europene testează tot mai mult utilizarea unor materiale cât mai naturale în amenajarea spațiilor de joacă și recreere – atât pentru cele stradale, cât și în parcuri.
Și în București avem un părculeț-pilot amenajat cu scoarță de copac în loc de tartan, în Sectorul 2, modernizat astfel în 2022, însă de atunci soluția nu a fost extinsă și în alte părți. De asemenea, în alte cazuri, primăriile au început să opteze măcar pentru un alt tip de aparate de joacă, din lemn, în locul celor din plastic.
Exemple de locuri de joacă amenajate natural
- Norra stationsparken, Stockholm, Suedia
- Parc Egernvej în Frederiksberg (zona metropolitană Copenhaga), Danemarca
- Locul de joacă din piața Gen. Nicolae C. Dabija, Sector 2, București
