Fotografii, filmări, documente administrative, petiții, mărturii ale locuitorilor și înregistrări ale protestelor pentru protejarea Parcului IOR vor fi reunite într-o arhivă online dedicată istoriei acestui spațiu verde din Sectorul 3. Prima versiune a platformei „Aici este și va rămâne un parc” va fi lansată pe 12 noiembrie, în cadrul finisajului expoziției cu același nume, care documentează mobilizarea comunității pentru apărarea parcului.
Arhiva poate fi accesată la aiciestesivaramaneunparc.ro și adună materiale care până acum erau răspândite în arhive personale, pe telefoane, calculatoare sau în diferite spații de stocare. Inițiativa aparține mișcării civice „Aici a fost o pădure / aici ar putea fi o pădure”, iar proiectul este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.
Evenimentul de lansare are loc joi, 12 noiembrie, de la ora 19:00. Participanții se întâlnesc la Rondul Potcoava, la intrarea în parc din strada Constantin Brâncuși nr. 6, de unde vor merge împreună spre spațiul expoziției.

O istorie a parcului construită și din perspectiva comunității
Arhiva urmărește mai multe etape din istoria locului: perioada moșiei Dudești-Cioplea, între 1800 și 1966, formarea și transformările parcului, din 1966 până în 2005, apoi retrocedarea celor 12 hectare și evoluțiile juridice și administrative din 2005 până în prezent.
O parte importantă a documentării este dedicată mobilizării civice începute în 2013, când locuitorii au început să se organizeze pentru protejarea spațiului verde. Materialele reunite includ petiții, documente legislative și administrative, fotografii și filmări ale intervențiilor asupra parcului, înregistrări ale acțiunilor și protestelor, dar și mărturii ale oamenilor care au participat la aceste demersuri.
Sunt incluse și documentări despre biodiversitatea parcului, activitatea străjerilor, distrugerile din spațiul verde și intervențiile artistice și culturale legate de IOR.
Inițiatorii descriu arhiva drept o formă de istorie construită „de jos”, din perspectiva celor care au trăit transformările locului, le-au documentat și au încercat să îl protejeze. Materialele nu sunt doar adunate într-un singur loc, ci sunt selectate, descrise, catalogate și puse în context, astfel încât să poată fi urmărite legăturile dintre evenimente și diferitele perioade ale istoriei parcului.

Trei forme de arhivare: digitală, online și fizică
Proiectul are trei componente. Arhiva digitală reunește toate materialele colectate, inclusiv fișiere care nu vor fi făcute publice online. Arhiva fizică păstrează documentele și obiectele originale în format analog, iar platforma online oferă acces public la o selecție organizată a acestora.
Pe site, materialele pot fi explorate prin colecții, grupate în funcție de tipul sau proveniența lor, și prin teme care urmăresc subiectele și perioadele istorice documentate. Informațiile descriptive și etichetele permit căutarea și filtrarea după perioadă, tip de material sau subiect.
Lansarea din 12 noiembrie marchează doar prima etapă. Arhiva va continua să fie completată și organizată pe măsură ce sunt identificate și cercetate noi materiale.

Expoziția documentează lupta comunității pentru cele 12 hectare
Arhiva online este lansată în cadrul expoziției „Aici este și va rămâne un parc”, găzduită într-un apartament cu vedere spre cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR. Expoziția reunește documente, fotografii, filmări, mărturii și intervenții artistice care urmăresc istoria mobilizării civice și experiențele celor implicați în apărarea parcului.
Curatoriată de Georgia Țidorescu, expoziția aduce împreună contribuții artistice semnate de Andreea David, Dan Perjovschi, Ioana I. Păun, Vlad Dragne, Rodica Negri, Radu Mocanu, Iuliana Sâmbotin, Cosmin Fîciu, Corina Juravlea, Crina Cranta și Marian Iacobescu.
Arhiva a fost realizată prin contribuția mai multor grupuri de lucru și voluntari, sub coordonarea Mariei Malexan Alexandrescu, care s-a ocupat de conceptul arhivei și de procesul de arhivare. Website-ul a fost dezvoltat de Tiberiu Buzdugan.
Dincolo de documentarea protestelor, inițiativa păstrează o istorie locală care ar risca altfel să rămână fragmentată în arhive personale și amintiri individuale. Prin organizarea acestor materiale într-un spațiu accesibil, comunitatea încearcă să păstreze memoria transformărilor parcului și a demersurilor prin care locuitorii au încercat să îl apere.