Florian Neagu, director adjunct la Direcţia de stabilitate financiară din Banca Naţională a României, explică într-un interviu acordat publicației GreenCommunity care sunt perspectivele creditării verzi din țara noastră și pentru ce investiții sustenabile se împrumută românii. În opinia sa, creditarea verde este o piață în curs de formare în țara noastră și cu potențial de a contribui la creșterea gradului redus de intermediere financiară.
”Valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este de aproape 60 miliarde de euro. În momentul de față, finanțarea firmelor pentru proiecte verzi este relativ redusă, comparativ cu media la nivelul UE. Potențialul actual de îndatorare sustenabilă al firmelor pe segmentul verde de creditare este, conform estimărilor BNR, de circa 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna o valoare de aproximativ 3 ori mai mare comparativ cu soldul prezent din bilanțul băncilor. La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor”, subliniază Florian Neagu.
Totodată, oficialul BNR apreciază apetitul românilor pentru credite verzi. ”Pentru sectorul populației, observăm o creștere a interesului pentru creditele bancare veri. Astfel, o treime din creditele ipotecare nou acordate în perioada mai – decembrie 2022 au fost credite verzi, destinate achiziționării de clădiri verzi sau creșterii eficienței energetice”, susține Florian Neagu.
GreenCommunity: Care sunt sectoarele de activitate ce pot deveni vârfuri de lance în procesul de tranziție la economia verde și ce proiecte sunt dispuse băncile să finanțeze cu precădere?
Florian Neagu: În cadrul procesului de tranziție la o economie verde, implicațiile se vor resimți la nivelul întregii economii, deși cu o intensitate diferită pe anumite sectoare economice, impunându-se nevoia de investiții pentru implementarea de tehnologii noi și inovative.
Domenii verzi care pot fi dezvoltate în România: energia curată, vehicule electrice (inclusiv producerea de baterii), eficiență energetică și digitalizarea sectoarelor verzi
Analiza grupului de lucru înființat de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială privind sprijinirea finanțării verzi, publicată în iunie 2021 (1), a identificat patru domenii verzi importante care pot fi dezvoltate în România, respectiv: energia curată și aplicațiile sale, vehicule electrice (inclusiv producerea de baterii), eficiență energetică și digitalizarea sectoarelor verzi. Creditarea bancară verde este la început, iar sectorul bancar trebuie să își definească cât mai clar strategiile de investiții în domeniile și sectoarele care vor deveni tot mai importante în viitorul apropiat.
Majoritatea bunurilor și serviciile care vor face obiectul investițiilor verzi nu sunt produse în România
Este însă important de menționat faptul că, până în acest moment, majoritatea bunurilor și serviciile care vor face obiectul investițiilor verzi nu sunt produse în România, fiind necesar importul lor. Acest aspect poate încetini schimbarea structurală a economiei către una generatoare de valoare adăugată superioară, dar poate, în același timp, să pună presiuni asupra echilibrelor externe, în special în contextul în care cererea pentru astfel de bunuri și servicii este așteptată să crească în anii următori.
În anul 2021, în urma activității grupului de lucru menționat mai sus, CNSM a emis o recomandare (Recomandarea nr.6/2021) către Guvernul României de a elabora o strategie de politică industrială care să pună accent pe agenda schimbărilor climatice, cu etapizare anuală până în anul 2025, în corelație cu Noua strategie industrială pentru Europa a Comisiei Europene, și care să conțină inclusiv soluții de relocare din străinătate în România a unor lanțuri globale.
Băncile au rolul de a crește gradul de conștientizare a publicului asupra importanței conceptului de sustenabilitate
GreenCommunity: Cât de familiarizate sunt companiile și gospodăriile din România cu ideea de finanțare sustenabilă și ce măsuri sunt necesare pentru a crește ponderea creditelor verzi?
Florian Neagu: Creditarea verde este o piață în curs de formare și cu potențial de a contribui la creșterea gradului redus de intermediere financiară. În vederea susținerii acestui tip de creditare, instituțiile de credit din România au rolul de a crește gradul de conștientizare a publicului asupra importanței conceptului de sustenabilitate, oferind produse și servicii bancare în concordanță cu noile politici ESG (politici de mediu, sociale și de guvernanță).
În plus, Banca Națională a României, prin analizele de specialitate publicate, ca de exemplu ediția specială a Sondajului privind accesul la finanțare al companiilor nefinanciare din România – FCNEF (2) privind riscurile generate de schimbările climatice, are ca obiectiv creșterea gradului de conștientizare cu privire la implicațiile riscului climatic. Scopul sondajului a fost de a susține mediul de afaceri prin majorarea capacității acestuia de a înțelege și gestiona riscurile generate de schimbările climatice, de a-și asigura succesul pe termen lung într-un mediu de afaceri competitiv și de a-și spori gradul de pregătire pentru a aborda viitoarele politici naționale sau locale privind schimbările climatice.
Adoptarea de către firme a unor măsuri de acțiune timpurii, într-o manieră informată, va conduce și la reducerea costurilor de operare. Conform ediției speciale a sondajului FCNEF amintit, circa 46 la sută dintre companiile din sectoarele construcții și imobiliare nu au întreprins nicio măsură pentru diminuarea efectelor negative generate de schimbările climatice asupra propriilor afaceri și numai 22 la sută au luat poziții în vederea creșterii eficienței energetice.
Băncile au dat 12.000 de credite ipotecare verzi în 8 luni
Pentru sectorul populației, observăm o creștere a interesului pentru creditele bancare veri. Astfel, o treime din creditele ipotecare nou acordate în perioada mai – decembrie 2022 au fost credite verzi, destinate achiziționării de clădiri verzi sau creșterii eficienței energetice.
GreenCommunity: Care este soldul creditelor ipotecare verzi acordate de băncile din România și câți clienți au fost finanțați până în prezent?
Florian Neagu: BNR a început de la mijlocul anului 2022 să colecteze informații individuale privind creditele verzi acordate către firme și persoane fizice. Conform datelor colectate până în prezent, soldul creditelor ipotecare verzi acordate de băncile din România la decembrie 2022 este de 4 miliarde lei și reprezintă 3,8 la sută din expunerile ipotecare totale.
În perioada mai – decembrie 2022 au fost acordate 12.000 de credite ipotecare cu destinație climatică, din care 65 la sută au fost destinate creșterii eficienței energetice și 35 la sută clădirilor verzi. În aceeași perioadă, un număr de aproximativ 8.300 de debitori au contractat credite verzi de consum, destinate majoritar (98 la sută) eficientizării transportului.
53 la sută din creditele noi accesate de companii pentru proiecte verzi sunt acordate de două bănci
GreenCommunity: Conform datelor din Raportul asupra Stabilității Financiare dat publicității de BNR în decembrie 2021, creditele verzi reprezentau la finalul anului 2020 circa 4 la sută din portofoliul corporativ al băncilor din România (în termeni absoluți 5,2 miliarde de lei, respectiv peste 1 miliard euro) situându-se pe un trend ascendent în ultimii 10 ani. Se preciza atunci în documentul citat că majoritatea băncilor au un portofoliu redus de credite verzi, ceea ce conduce la un grad de concentrare ridicat, circa 60 la sută din creditele de acest tip fiind acordate de două dintre băncile respondente. În ceea ce privește ponderea creditelor verzi în portofoliile corporative ale băncilor, la nivel individual, aceasta variază între 3 și 25 la sută. Cum arată cele mai recente date statistice ale BNR?
Florian Neagu: Datele prezentate în Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2021, au fost colectate prin intermediul unui chestionar elaborat în cadrul Grupului de lucru CNSM privind sprijinirea finanțării verzi.
Conform noilor informații colectate la Central Riscului de Credite, la finalul lunii decembrie 2022, fluxul de credite verzi nou acordate în perioada mai-decembrie 2022 este de 1,3 miliarde lei, reprezentând circa 1 la sută din stocul expunerilor bancare față de companiile nefinanciare și 7 la sută din creditele nou acordate segmentului corporate în aceeași perioadă.
Cele mai importante destinații pentru creditele verzi, reprezentând aproximativ 70 la sută din total, sunt clădirile verzi și electricitatea și sistemele de încălzire și răcire. Similar rezultatelor anterioare, datele nou raportate denotă în continuare un grad de concentrare ridicat, dar în ușoară scădere, respectiv 53 la sută din creditele noi sunt acordate de două bănci (spre deosebire de 60 la sută, conform datelor la 2020).
60 miliarde de euro – proiectele verzi anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în 2030
GreenCommunity: Cum evaluați potențialul finanțării sustenabile din România?
Florian Neagu: Potrivit calculelor Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi, valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este de aproape 60 miliarde de euro.
În momentul de față, finanțarea firmelor pentru proiecte verzi este relativ redusă, comparativ cu media la nivelul UE. Potențialul actual de îndatorare sustenabilă al firmelor pe segmentul verde de creditare este, conform estimărilor BNR, de circa 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna o valoare de aproximativ 3 ori mai mare comparativ cu soldul prezent din bilanțul băncilor. La această sumă s-ar adăuga creditele verzi acordate populației pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor.
Sprijinirea finanțării verzi ar presupune: (i) creșterea transparenței, prin încurajarea raportării nefinanciare, inclusiv pentru firmele de mici dimensiuni, în ciuda provocărilor generate de lipsa de personal calificat responsabil cu problemele de mediu și efectele schimbărilor climatice, și a capacității mai reduse de adaptarea cadrului de guvernanță la această nouă realitate; (ii) crearea de produse specifice și adaptarea cadrului de reglementare, prin sprijinirea schimbării structurale a economiei înspre una cu valoare adăugată superioară, precum și (iii) poziționarea României ca țară atractivă pentru relocarea din străinătate a lanțurilor de producție necesare investițiilor din sectoarele verzi.
Firmele cu o sănătate financiară mai bună au o probabilitate mai ridicată de a contracta un credit verde
GreenCommunity: Considerați că se impune adaptarea cadrului legislativ financiar-bancar, prin recunoașterea acestei categorii aparte de împrumuturi, și asigurarea unor condiții și facilități menite să încurajeze direct acordarea creditelor verzi?
Florian Neagu: BNR monitorizează riscurile la adresa sectorului bancar care pot fi generate de tranziția către o economie sustenabilă, atât din perspectiva implicațiilor schimbărilor climatice asupra economiei reale și a sistemului financiar, precum și a nevoilor de finanțare a tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. Analizele derulate au ca scop atât creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile climatice, precum și menținerea unui cadru prudențial adecvat, în linie cu agenda europeană în domeniu.
Cercetători din Banca Națională a României au demarat o analiză a oportunității flexibilizării cerințelor prudențiale privind finanțările verzi. Studiul evaluează diferențialul de risc de credit înregistrat între portofoliul de credite cu destinație climatică acordate companiilor nefinanciare, comparativ cu un eșantion de credite care nu se încadrează în această categorii.
O viitoare creștere nesustenabilă a finanțării verzi și o relaxare a standardelor de creditare pot favoriza așa numitul fenomen de greenwashing
Rezultatele preliminare ale acestei analize au fost publicate în Raportul asupra stabilității financiare, ediția decembrie 2021. Aceste concluzii confirmă ipotezele de bază, și anume faptul că firmele cu o sănătate financiară mai bună au o probabilitate mai ridicată de a contracta un credit verde. În general, companiile care conștientizează iminența tranziției la o economie sustenabilă și inițiază demersuri în acest sens, sunt companii cu un management mai eficient și cu situații financiare care să le permită astfel de investiții.
Deși firmele mai solide au fost mai predispuse să contracteze împrumuturi verzi, această realitate se poate schimba. Prin urmare, o viitoare creștere nesustenabilă a finanțării verzi și o relaxare a standardelor de creditare pot favoriza așa numitul fenomen de greenwashing, având consecințe negative pentru riscul de credit. Rezultatele observate pentru perioada analizată (2010-2020), precum și nivelul încă redus al acestui tip de finanțare bancară în România, pledează pentru prudență în stabilirea unor cerințe de capital mai mici pentru expunerile verzi în comparație cu împrumuturile non-verzi.
(1) – http://www.cnsmro.ro/res/ups/Raport-CNSM-pentru-sprijinirea-finantarii-verzi_PUB.pdf
(2) – https://www.bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx
