Confederația Patronală Concordia a publicat un ghid care cartografiază practicile de economie circulară implementate deja de companii membre, acoperind multe dintre cele mai importante sectoare ale economiei (Horeca, retail, producătorii de băuturi, bănci, energie, etc.). Prin intermediul unui chestionar trimis în rândul tuturor membrilor în a doua parte a anului 2021, autorii ghidului au încercat să identifice practicile cu privire la materiile prime, designul de produse și servicii, practicile pe lanțul de producție, distribuție și comercializare, practicile cu privire la deșeuri, practicile de mediu în relațiile cu angajații, furnizorii și clienții, etc.
Peste 20 de companii, printre care se numără Coca-Cola HBC, Ursus Breweries, Bergenbier, Carrefour România, IKEA România, Lidl România, OMV Petrom, eMAG, Accor Hotels, Continental Hotels, ING Bank România, Delgaz Grid, Auchan România, Profi, Groupama Asigurări și Raiffeisen Bank România, au răspuns solicitării Confederației Patronale Concordia, astfel că s-a reușit identificarea celor mai întâlnite practici de economie circulară la nivelul economiei românești.
”Prin acest demers am încercat să aducem în atenție aplicabilitatea practică a conceptului economie circulară în sens larg și să evidențiem multitudinea practicilor care se pot circumscrie acestuia. Ne-am uitat la practicile din peste 20 de companii din diferite sectoare ca să identificăm cele mai întâlnite practici de economie circulară. Ne-am propus să vedem cât din economia circulară se traduce în realitatea afacerilor din România și cum înțeleg companiile acest concept prin care pot ajuta la atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică până în 2050”, precizează reprezentanții Confederației Patronale Concordia.
Raportul elaborat de Concordia relevă faptul că mediul de afaceri din România se aliniază, treptat, la tranziția către o economie mai verde, cu emisii reduse, în care circularitatea joacă un rol esențial. Am identificat în rândul membrilor Concordia atât măsuri care să asigure sustenabilitatea materiei prime utilizate în procesul de producție, cât și a ambalajelor, adaptarea design-ului de produs pentru a permite utilizarea îndelungată, precum și reciclarea eficientă la sfârșitul ciclului de viață, servicii de reparare/răscumpărare.
Principiile economiei circulare au fost implementate pe întregul lanț de producție și ciclu de viață al unui produs, dar și în operațiunile de funcționare zilnică a companiilor, inclusiv instruirea angajaților pentru a-și orienta comportamentul către practici sustenabile. Având în vedere necesitatea de a decarboniza economia, de a conserva și utiliza cât mai eficient resursele planetei pentru a reduce la minim impactul activităților de producție și consum asupra mediului înconjurător, este necesar ca această tendință de adoptare a unor practici de economie circulară să accelereze, tranziționând de la modelul liniar actual (preponderent).
Trebuie ca aceste practici să se extindă și către companiile mai mici (IMM-uri), susținute evident și de politici cuprinzătoare și eficiente adoptate de către instituțiile statului și de mecanisme de finanțare și suport în implementare adecvate. Este important să conștientizăm că economia circulară și practicile asociate aduc beneficii atât actorilor din mediul de afaceri, dar și consumatorilor, directe și indirecte. Printre beneficiile economiei circulare care se materializează în baza acestui raport se remarcă: protejează mediului înconjurător; reduce dependența de materii prime; crește eficiența utilizării resurselor, inclusiv cu economii financiare; generează oportunități pentru noi modele de business; generează noi locuri de muncă; stimulează dezvoltarea economică într-un sens mai larg prin inovare și creșterea competitivității; sprijină dezvoltarea locală, utilizând mai multe dintre resursele din proximitate.
Din Ghidul de bune practici (disponibil AICI) se poate afla cum identificăm produsele producătorilor certificați, cine folosește ambalaje mai puține, mai sustenabile și cum tehnologia ajută la o altfel de ambalare. Anliza conține și detalii despre cum designul de servicii și produse ajută la decarbonizare și transformă experiența consumatorului și cum măsurile implementate în procesul de producție și distribuție schimbă modelul business as usual în direcția green as usual.
”Companiile, mai mari sau mai mici, înțeleg că e nevoie de schimbări sistemice, dar și de acțiuni punctuale în fiecare sediu și zonă de operațiuni, pentru ca schimbarea să se producă în direcția unei afaceri mai sustenabile. De la managementul iluminatului și al sistemelor de încălzire pentru a asigura eficiența energetică, la instalarea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor în locații și digitalizarea proceselor și a documentelor, reciclarea sau reutilizarea mobilierului sau colectarea și reciclarea uniformelor uzate, cei care fac eforturi oferă în ghid detalii despre cum poate fi replicat modelul lor pentru ca împreună să putem asigura atingerea țintelor climatice”, subliniază autorii ghidului.
Totodată, reprezentanții Confederației Patronale Concordia susțin că prin acest demers încearcă să aducă în atenție aplicabilitatea practică a conceptului de economie circulară și să evidențieze multitudinea practicilor care se pot circumscrie acestuia. ”Vrem să accesibilizăm practicile și să încurajăm extinderea lor pe o scară cât mai largă în rândul mediului de afaceri într-o manieră pro-activă, cu beneficii pentru toate părțile implicate – companii, consumatori, angajați – și pentru mediul înconjurător”, au conchis membrii confederației patronale.
Conceptul de ”economie circulară” poate fi definit ca un model de producție și consum în care deșeurile sunt reduse la minimum, iar ciclul de viață al produselor este extins cât de mult posibil, prin modele precum economie colaborativă, leasing, reutilizare, reparare, recondiționare și reciclare.1 Atunci când produsul ajunge la finalul ciclului de viață, materialele sale sunt păstrate în economie, pe cât de mult posibil, pentru a crea valoare.2 În acest mod este închisă cât mai eficient bucla ”producție – utilizare – eliminare” care caracterizează modelul circular. Prin comparație, modelul linear cel mai des întâlnit în piață este bazat pe modelul “exploatare – producție – consum – deșeuri”.
