Sustenabilitatea, protecția mediului, finanțarea verde sau impactul schimbărilor climatice devin încet-încet repere importante pe agenda băncilor din țara noastră. Nu este neapărat un subiect nou, ci doar fierbinte. A devenit un ”must”! Corina Vasile, Directorul de Comunicare și Sustenabilitate al Raiffeisen Bank, vorbește deschis, în cadrul unui interviu acordat publicației GreenCommunity, despre cele mai importante repere și obiective asumate de instituția de credit în activitatea de zi cu zi și în relația cu proprii clienți. ”Avem o strategie de sustenabilitate care se referă la patru zone cheie din activitatea noastră – portofoliul de produse, servicii și clienți, angajații noștri, impactul pe care îl avem asupra mediului și implicarea în comunitate”, subliniază Corina Vasile. Conceptele de sustenabilitate și responsabilitate socială s-au transformat în valori incomensurabile pentru Raiffeisen Bank, raportându-ne la faptul că instituția de credit cu acționariat austriac a prezentat anual, din 2009 până în prezent, rapoarte de sustenabilitate, care surprind informații cu privire la activitatea băncii din perspectiva impactului economic, social și de mediu.
Cum se traduce în mod concret conceptul de sustenabilitate în activitatea de zi cu zi a unei bănci și cât de familiarizați sunt românii cu acest subiect?
Sistemul financiar bancar are un rol important în tranziția către un viitor mai verde și mai prietenos cu oamenii. În primul rând, suntem ceea ce finanțăm 😊. Un studiu recent derulat de marketmind GmbH pentru Raiffeisen Bank International în țările Europei Centrale și de Est a arătat că românii sunt primii când vine vorba despre cunoștințe privind sustenabilitatea, impactul de mediu și social în general, dar și în privința dorinței de a acționa mai responsabil. În toată regiunea în care grupul a derulat studiul, cel puțin 15-20% dintre consumatorii de produse și servicii financiare sunt preocupați de ideile care stau la baza ESG. Cu alte cuvinte, suntem la un punct de inflexiune în care diferențierea prin acțiuni concertate, dar și produse și servicii sustenabile are mult sens, inclusiv din punct de vedere financiar.
Românii încep să fie tot mai preocupați de subiectul sustenabilității și caută să cumpere de la companii responsabile. Devine tot mai important pentru ei să găsească un partener bancar care să le fie aproape, dar fie și preocupat și de sustenabilitate – un drum pe care îl parcurgem împreună, împărtășind aceleași valori.
Vedem de mult timp sondaje în țările vestice despre cum deciziile de achiziție depind tot mai mult de cât de etică și responsabilă este o companie, dincolo de caracteristicile sau prețul unui produs și cred că și noi, inevitabil, vom urma aceeași tendință.
Avem o strategie de sustenabilitate care se referă la patru zone cheie din activitatea noastră – portofoliul de produse, servicii și clienți, angajații noștri, impactul pe care îl avem asupra mediului și implicarea în comunitate. Ne propunem prin strategia de sustenabilitate Raiffeisen Bank:
· să fim un bancher responsabil prin produsele și serviciile pe care le oferim și prin clienții pe care alegem să îi finanțăm. Grupul Raiffeisen Bank International, din care facem parte, a devenit semnatar oficial al Principiilor ONU pentru un sector bancar responsabil – un cadru de dezvoltare a sustenabilității în industria bancară, care stabilește rolurile și responsabilitățile industriei bancare și aliniază sectorul bancar la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU si la țintele privind schimbările climatice ale Acordului de la Paris, reconfirmate prin Acordul de la Glasgow. Totodată, aceste principii ne oferă posibilitatea de a încorpora sustenabilitatea în toate domeniile de activitate și de a identifica unde există potențialul cu cel mai mare impact și contribuție la o lume sustenabilă. Am făcut deja pași importanți aici – suntem în proces de mapare a portofoliului de clienți, am fost în primăvara acestui an prima bancă emitentă de obligațiuni verzi din România și avem produse verzi pentru clienți persoane fizice și clienții companii și IMM-uri.
· să fim un partener corect și etic în societate, responsabil cu angajații și toți ceilalți stakeholderi ai băncii și care încurajează un mediu de lucru divers și incluziv. Ne uităm și la impactul pe care îl avem asupra mediului – atât în mod direct, prin activitatea propriu-zisă a băncii, cât și indirect, prin furnizorii cu care lucrăm.
· să fim un cetățean activ și implicat în comunitate, prin programele comunitare pe care le derulăm, fie ca sunt programe derulate în parteneriat cu societatea civilă, fie programe proprii, cum este programul de educație financiară Money Bistro.
Sustenabilitatea, protecția mediului, finanțarea verde sau impactul schimbărilor climatice devin încet-încet repere importante pe agenda tuturor companiilor. Procesul de implementare a standardelor ESG (Environmental, Social and Governance) vine la pachet cu numeroase provocări. Personalizând, care sunt principalele provocări/probleme pe care le întâmpinați la Raiffeisen Bank, cum face față banca acestor provocări și ce măsuri legislative sunt necesare pentru a ușura misiunea unei companii pe drumul sustenabilității?
Orice început e greu, însă este destul de evident că un mod sustenabil de a face business este singura opțiune pe care ne-o permitem. Ne dorim o Planetă în care să poată trăi și copiii și nepoții noștri, iar a ajunge acolo este responsabilitatea noastră, a tuturor – companii, oameni, autorități și guverne. Pentru noi este clar că greul tranziției către o economie sustenabilă este pe umerii clienților noștri, iar rolul nostru este să facilităm acest drum, prin servicii de advisory, dar și prin produse și instrumente de finanțare. Companiile au multiple provocări, de la cele din lanțul de valoare, la producție, până la trecerea de la un model de business linear la unul circular, dar și în ceea ce privește colectarea și raportarea datelor ESG. Băncile au o provocare mare în zona de colectare, stocare și prelucrare a unui volum uriaș de date relevante pentru ESG în ceea ce privește portofoliul de clienți și sunt necesare investiții importante în sisteme informatice dar și în pregătirea personalului. Este un domeniu vast și tehnic și este nevoie de expertiză foarte diversă. Nevoia de experți și accelerarea învățării în acest domeniu este recunoscută ca fiind una dintre cele mai mari provocări, în toate industriile și în toate țările. Eforturile acestea pe toate fronturile au desigur sens ecologic, dar mai ales sunt o urgență socială și economică. Dacă ne referim doar la un aspect al riscului climatic – ridicarea nivelului mărilor și oceanelor – știm deja că fără acțiune decisivă și concertată teritorii întregi, zone populate ar dispărea sub ape în deceniile următoare. Veștile bune însă vin din zona inovațiilor și tehnologiilor noi – o estimare McKinsey spune că deja 60-70% dintre tehnologiile necesare pentru atingerea țintei principale a Acordului de la Paris sunt deja viabile economic, în timp ce costurile pentru aceste tehnologii au scăzut accelerat în ultimul deceniu și că aceste tehnologii vor atrage în anii imediat următori investiții de cateva trilioane de dolari. Cu alte cuvinte, perioada următoare vine și cu foarte multe oportunități pentru companiile și oamenii care se poziționează rapid în fruntea plutonului în direcția sustenabilității.
Rolul autorităților ar fi să faciliteze tranziția către o economie verde prin măsuri care să accelereze adoptarea unor tehnologii și modele de business sustenabile și respectiv să descurajeze practicile cu impact negativ de mediu și social.
La sfârșitul anului 2020 CNSM a desfășurat un proiect cu participare largă (aproape 100 de experți din mediul privat, din organizații non-guvernamentale, dar și din instituții de reglementare și guvernamentale) din care a rezultat un raport despre zonele critice de intervenție și un set de 16 măsuri esențiale care trebuie adoptate de Guvern/ministere, BNR și ASF. CNSM a adoptat concluziile raportului și măsurile propuse în iunie 2021. Detalii AICI.
Care este bilanțul celor 12 ani de când Raiffeisen Bank publică anual rapoarte de sustenabilitate, în care sunt prezentate modul în care instituția de credit se implică în comunitate și informații despre performanța non-financiară a băncii? Care este viziunea strategică a Raiffeisen Bank și ce ținte vizează banca în următorii ani?
Am început acum 12 ani să raportăm impactul economic, social și de mediu pe care îl are Raiffeisen Bank, înainte ca raportarea non-financiară să devină o obligație legală. Dincolo de a fi o datorie pe care o avem față de clienții și de toți stakeholderii noștri pe care îi consultăm în legătură cu temele relevante pe care să le abordăm în rapoartele noastre de sustenabilitate, e un exercițiu de transparență util mai ales pentru noi. Ne uităm comparativ la date și asfel identificăm care sunt zonele unde putem îmbunătăți, unde trebuie lucrat, ce măsuri sunt necesare. Rapoartele de sustenabilitate Raiffeisen Bank România sunt realizate utilizând standardele internaționale GRI și LBG.care ne dau posibilitatea de a oferi o raportare non-financiară integrată și o imagine cât mai clară cu privire la impactul nostru economic, social și de mediu. Cine are curiozitatea să răsfoiască rapoartele noastre disponibile pe site poate vedea și evoluția de la foarte simplu la ceva mai complex, pe măsură ce organizația și mediul economic și social erau mai pregătite pentru raportări mai extinse. Începând de anul acesta, am decis să ducem exercițiul de raportare la următorul nivel și am auditat raportul de sustenabilitate pentru anul 2020, pentru a putea fi cât mai pregătiți să răspundem unor astfel de cerințe legale, așteptate să apară în următorii ani.
Ce direcții strategice urmează Raiffeisen Bank în politica sa privind responsabilitatea socială, ce rezultate a consemnat banca din acest punct de vedere și care sunt planurile de viitor?
Derulăm proiecte comunitare în 5 direcții strategice. educație financiară, antreprenorială și profesională și programe de acces la educație pentru comunități vulnerabile; artă și cultura românească; sportul ca stil de viață sănătos și proiecte de ecologie urbană care ne ajute să trăim în construim orașe mai sănătoase. Din acest an, am adăugat inovația între direcțiile strategice de investiții comunitare ale băncii, în urma analizei de materialitate pe care am realizat-o în rândul stakeholderilor noștri. Investim în fiecare an aproximativ 2,5 milioane de euro în astfel de proiecte comunitare, din care cea mai mare pondere merge către programele de educație. Încurajăm în același timp pe toți colegii să se implice în cauzele sociale sprijinite de bancă, prin acțiuni de voluntariat și campanii interne de strângere de fonduri.
Care este semnificația programului de granturi ”Raiffeisen Comunități”, în ce măsură considerați că și-a atins scopurile pentru care a fost creat, ce trenduri observați în rândul participanților și ce feedback ați primit de-a lungul timpului?
Programul Raiffeisen Comunități este concursul nostru de granturi, în care oferim finanțare pentru proiecte de educație non-formală derulate de ONG-uri la început de drum și școli publice. L-am lansat în urmă cu 11 ani și este primul astfel de program lansat de o bancă în România. în cei 11 ani organizații neguvernamentale și școli au venit către noi cu sute de proiecte educaționale care produc schimbare în comunitățile lor. Și noi am fost bucuroși să le finanțăm și să fim parte din această schimbare. Numărăm astăzi peste 150 de proiecte finanțate de-a lungul anilor, cu un total de peste un milion de euro. Am lansat programul cu scopul de a fi mai aproape de comunitățile locale.
Organizațiile locale cunosc cel mai bine nevoile comunității lor și cum să lucreze cu cu ele, însă realitatea e că organizațiile locale sunt de obicei mici și au acces limitat la resurse financiare. De la an la an, în Raiffeisen Comunități sunt înscrise idei de proiecte tot mai bune, mai sustenabile și cu capacitatea de a avea efecte reale și profunde în viața beneficiarilor și, în final, în societatea noastră.
Un astfel de exemplu este un proiect câștigător anul trecut – primul manual de sustenabilitate din școlile din România. Elevii care studiază această materie învață într-un mod practic despre dezvoltare durabilă, schimbări climatice și despre cum acțiunile responsabilele și cumpătate ale fiecăruia dintre noi pot să ducă la o calitate crescută a vieții noastre în comunitate și la o natură mai curată. Scopul proiectului e ca la finalul cursului sustenabilitatea să devină un filtru în funcție de care elevii care participă în program să își facă apoi alegerile de viață. Și exact genul acesta de schimbare îl urmărim prin proiectele de educație pe care Raiffeisen Bank le finanțează. Am modificat și am îmbunătățit programul de-a lungul timpului – de la mecanismul de jurizare, care acum e unul foarte complex și transparent, în care sunt implicați 100 de jurați, până la criteriile în care trebuie să se încadreze proiectele pentru a fi eligibile. Primim aplicații tot mai bune, axate pe rezultate și pe impactul asupra beneficiarilor și ne bucurăm să vedem că tot mai multe instituții de învățământ – grădinițe, școli, licee și universități se gândesc la programe educaționale pentru elevii și studenții lor și caută finanțare pentru ele.
Cum vede Raiffeisen Bank procesul de educație financiară în ansamblu în România și care sunt direcțiile pe care societatea românească ar trebui să le urmeze pentru a garanta o cultură financiară minimă la nivelul fiecărui individ? De unde ar trebui să înceapă educația financiară și care este rolul acestui proces în conceptul de bunăstare?
Educația financiară e necesară de la vârste mici, desigur. Obiceiuri financiare sănătoase și cumpătate se pot învăța la orice vârstă, însă cel mai bine ar fi să înceapă cât mai devreme, de acasă și din școală. Raiffeisen Bank intervine aici prin programul pe care îl derulează de 12 ani împreună cu Junior Achievement România: cursuri de educație financiară pentru elevi de școală primară și liceu, cu lecții și conținut de educație financiară adaptate în funcție de vârsta elevilor. Ajungem cu acest curs în fiecare an în peste 600 de școli, la 50.000 de elevi și 1000 de profesori. Anul acesta am completat programul cu o componentă de training pentru 60 de profesori, care sunt pregătiți să predea în școlile lor educația financiară. Apoi, avem programul de educație financiară pentru publicul larg MoneyBistro, care își propune să aducă educația financiară mai aproape de oameni și să explice într-un limbaj simplu cum putem avea un comportament financiar cumpătat.
Într-o societate modernă, educația financiară se combină tot mai mult cu o componentă de educație digitală, care să confirme și să consolideze importanța tehnologizării industriei bancare. Cum abordează Raiffeisen Bank această problemă, mai ales că în ultimii ani digitalizarea a devenit un deziderat asumat la nivelul industriei bancare în ansamblu?
Raiffeisen Bank se află într-un proces amplu de digitalizare și simplificare a operațiunilor bancare și a produselor și serviciilor pe care le oferim clienților noștri – de la plăți cu telefonul și dispozitive Garmin, la credite contractate 100% online, la agenții cashless sau servicii exclusiv digitale pentru clienții noștri companii. Digitalizarea este o unealtă prin care serviciile bancare devin mai accesibile și mai ușor de folosit , un mijloc prin care putem extinde incluziunea financiară.Evident, digitalizarea merge mână în mână cu educația financiară și, cu cât mai mare este gradul de penetrare a serviciilor digitale cu cât mai educați și informați sunt clienții noștri, cu atât mai mult vom crește gradul de incluziune financiară, cu un impact semnificativ în bunăstarea populației.
