Într-un context marcat de volatilitatea prețurilor la energie, obiective climatice tot mai stricte și incertitudini geopolitice, România caută soluții pentru a-și reduce dependența de resursele externe și pentru a-și stabiliza sistemul energetic.
Una dintre cele mai rapide și mai eficiente pârghii se află chiar în orașe. Este vorba despre eficiența energetică a clădirilor, spune un comunicat de presă remis de către România Eficientă.
La nivelul Uniunii Europene, clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie, cea mai mare parte fiind utilizată pentru încălzire, răcire și ventilație. În România, unde o mare parte din fondul construit este învechit și ineficient, acest procent se traduce prin pierderi mari de energie, costuri ridicate și presiune suplimentară pe rețelele de electricitate și gaze.
”Eficiența energetică reprezintă pentru România și o resursă strategică în reducerea semnificativă a presiunii asupra administrațiilor locale și a bugetelor publice. Prin investiții relativ reduse și prin utilizarea tehnologiilor disponibile pe piață se pot obține economii importante atât în mediul public sau în cel privat, cât și în sectorul rezidențial. În plus, clădirile eficiente aduc beneficii directe oamenilor”, se arată în comunicatul România Eficientă.
Creșterea performanței energetice a clădirilor este considerată una dintre cele mai rapide și mai puțin costisitoare metode de a reduce consumul de energie. Lucrările de renovare energetică, de la termoizolație și tâmplărie performantă, până la sisteme moderne de încălzire și ventilație, pot diminua semnificativ risipa.
Potrivit estimărilor, reabilitarea clădirilor la standard nZEB (nearly Zero Energy Building) poate reduce consumul anual de energie cu până la 60%, iar emisiile de carbon cu până la 45%.
Dincolo de beneficiile climatice, eficiența energetică joacă un rol direct în securitatea energetică a țării. Un consum mai mic înseamnă o dependență mai redusă de importurile de combustibili fosili și o presiune mai scăzută asupra sistemului energetic național. În acest context, eficiența energetică devine nu doar o măsură de mediu, ci o resursă strategică.
Totodată, clădirile eficiente energetic facilitează tranziția către sursele regenerabile. Pe măsură ce necesarul de energie scade, producția din surse verzi poate acoperi mai ușor cererea, accelerând procesul de decarbonizare. Pentru România, valorificarea acestui potențial poate contribui la consolidarea poziției sale ca actor energetic regional.
Efectele se resimt și la nivel local. Investițiile în eficiență energetică reduc cheltuielile administrațiilor publice pentru întreținerea clădirilor, dar aduc beneficii directe și utilizatorilor: facturi mai mici, confort termic sporit și o calitate mai bună a aerului interior. În același timp, eliminarea risipei energetice oferă o formă de protecție financiară pe termen lung, atât pentru instituții, cât și pentru gospodării.
În acest context, eficiența energetică în clădiri nu mai este doar o opțiune tehnică sau un obiectiv abstract. Este una dintre cele mai clare căi prin care România poate reduce consumul de energie, poate diminua impactul asupra mediului și poate construi un sistem energetic mai stabil și mai sigur pentru anii care urmează.
