Bucureștiul, pe locul 39 din 40 în clasamentul european al calității aerului. Capitala stă mai prost decât aproape toate orașele analizate

Bucureștiul ocupă locul 39 din 40 în clasamentul european „Free to Breathe?” din 2026, realizat de campania Clean Cities. Capitala a primit calificativul F, cel mai slab din evaluare, cu doar 17,9 puncte din 100. Doar Atena are un rezultat mai slab. Clasamentul arată că Bucureștiul rămâne mult în urma orașelor care au început să reducă poluarea din trafic și să transforme spațiul stradal în unul mai sigur pentru pietoni și bicicliști.

Evaluarea analizează 40 de orașe europene pe baza datelor Agenției Europene de Mediu și a patru criterii:

  • nivelul actual al poluării,
  • apropierea de noile limite europene privind calitatea aerului,
  • evoluția din ultimul deceniu și
  • măsurile luate în transport.

Rezultatul Bucureștiului este slab la aproape toate capitolele, de la concentrațiile de dioxid de azot și particule fine până la infrastructura pentru biciclete și siguranța copiilor în jurul școlilor.

Doar trei orașe din clasament respectă deja noile standarde europene pentru calitatea aerului, care vor deveni obligatorii în 2030: Copenhaga, zona metropolitană a Stockholmului și zona metropolitană a orașului Helsinki. Celelalte 37 de orașe analizate nu ating încă toate limitele.

Bucureștiul respiră mult peste limitele care vor intra în vigoare în 2030

Una dintre cele mai îngrijorătoare date este concentrația de dioxid de azot (NO₂), un poluant asociat în principal traficului rutier. Bucureștiul are a treia cea mai mare concentrație dintre orașele analizate, cu o medie pe trei ani de 32,2 micrograme pe metru cub. Valoarea este cu peste 60% mai mare decât limita de 20 µg/m³ care va trebui respectată în Uniunea Europeană din 2030.

Nici situația particulelor fine PM₂.₅ nu este mai bună. Media măsurată în București este de 15,8 µg/m³, cu aproape 60% peste viitoarea limită europeană de 10 µg/m³.

Capitala nu recuperează suficient nici la capitolul progres. În ultimii zece ani, concentrația de NO₂ a scăzut cu 27,5%, în timp ce media orașelor analizate este de 35,1%. Bucureștiul se află astfel pe locul 35 din 40 la ritmul de reducere a acestui poluant.

Datele arată că problema nu ține doar de nivelul ridicat al poluării, ci și de ritmul lent în care orașul reușește să o reducă.

Fără străzi școlare și cu puține piste de biciclete protejate

Clasamentul analizează și măsurile prin care orașele încearcă să reducă poluarea și să ofere alternative la deplasarea cu mașina.

La București, unul dintre cele mai slabe rezultate este cel privind siguranța copiilor în apropierea școlilor. Capitala nu are nicio stradă școlară fără trafic auto, fiind printre cele zece orașe din clasament care nu au implementat o astfel de măsură.

Și infrastructura pentru biciclete este departe de nivelul altor capitale europene. Doar 7% dintre arterele principale din București au piste de biciclete protejate, față de o medie de 33% în orașele analizate. La acest indicator, Capitala este pe locul trei de la coadă.

Există totuși și un rezultat pozitiv. Aproximativ 29% din flota de autobuze este formată din vehicule electrice și troleibuze, peste media de 27% a clasamentului. Bucureștiul intră astfel în primele zece orașe la acest capitol.

Electrificarea transportului public este însă doar una dintre componentele unei politici de mobilitate mai ample. Fără transport public atractiv, alternative sigure pentru bicicliști și pietoni și măsuri care să reducă traficul poluant, efectele rămân limitate.

Alte orașe au redus poluarea prin măsuri concrete

Stuttgart, Londra, Paris și Copenhaga sunt câteva dintre orașele care au înregistrat reduceri importante ale poluării în ultimul deceniu. Printre măsurile folosite se numără zonele cu emisii reduse, înnoirea flotelor de transport public, străzile școlare și dezvoltarea rețelelor de piste pentru biciclete.

Mai multe orașe din clasament au redus concentrațiile de NO₂ cu peste o treime în zece ani. Diferența față de București arată că evoluția poluării nu este inevitabilă și că politicile de transport pot avea efecte măsurabile.

Capitala are, la rândul ei, în pregătire un proiect de zonă cu emisii reduse (LEZ), dezvoltat de Primăria Municipiului București împreună cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Planul ar urma să fie proiectat și implementat în aproximativ doi ani.

O astfel de zonă poate limita accesul vehiculelor foarte poluante, în funcție de standardele de emisii și de regulile stabilite de autorități. Pentru ca măsura să aibă efect, este nevoie de un calendar clar, de reguli aplicate consecvent și de alternative de transport pentru cei care nu pot folosi mașina.

Ce spun organizațiile de mediu

Asociația 2Celsius, partenerul din România al campaniei Clean Cities, cere autorităților centrale și locale să accelereze măsurile pentru îmbunătățirea calității aerului. Printre propuneri se numără implementarea zonei cu emisii reduse în București, introducerea străzilor școlare fără trafic, dezvoltarea unei rețele continue de piste de biciclete protejate și continuarea electrificării transportului public.

Organizația mai cere o foaie de parcurs națională pentru calitatea aerului și respinge prelungirea termenelor de atingere a standardelor până în 2035.

„Locul 39 din 40 nu e o surpriză pentru cine respiră zilnic aerul Bucureștiului și cunoaște evoluțiile din alte zeci de orașe europene. Trebuie însă ca acest studiu să fie un semnal de alarmă pentru autorități”, spune Raul Cazan, președintele 2Celsius. Acesta amintește că și orașe din Europa Centrală și de Est au reușit să reducă semnificativ poluarea din trafic și cere administrației să treacă de la planul zonei cu emisii reduse la aplicarea lui.

Elena Lucaci, expertă advocacy în cadrul asociației, critică preferința autorităților pentru măsuri care să nu deranjeze șoferii, în detrimentul celor care ar putea îmbunătăți sănătatea publică și calitatea vieții în oraș.

„Din păcate, până acum, clasa politică a măsurat prea des succesul în voturi, nu în calitatea vieții oamenilor. Aerul curat și siguranța copiilor nu sunt de negociat. Avem nevoie de un oraș în care spațiul public, siguranța pietonilor și sănătatea locuitorilor să fie priorități reale, menționate mereu în campanii electorale dar sacrificate ulterior în favoarea unor calcule politice”, afirmă aceasta.

Noile standarde europene privind calitatea aerului trebuie transpuse în legislația națională până la 11 decembrie 2026. Ele vor impune limite mai stricte pentru poluanți precum NO₂ și PM₂.₅, care vor trebui respectate din 2030.

Clasamentul Clean Cities nu reprezintă o evaluare oficială a conformității orașelor cu legislația europeană, ci un instrument comparativ care combină datele privind poluarea cu o analiză a măsurilor de mobilitate. Chiar și cu această precizare, poziția Bucureștiului este un semnal clar de alarmă pentru autorități, iar Capitala are încă mult de recuperat.


Citește și:

Total
0
Shares
Related Posts