Cel mai recent studiu realizat de cercetătorii Academiilor Naționale de Științe din Europa oferă dovezi potrivit cărora agricultura regenerativă poate contribui la reducerea riscurilor climatice și prezintă potențial pentru asigurarea hranei populației mondiale în creștere și pentru îmbunătățirea biodiversității.
„Agricultura convențională folosită astăzi pe scară largă are un uriaș impact negativ asupra solului“, explică profesorul Thomas Elmqvist, Stockholm Resilience Centre, unul dintre autorii
principali ai primei analize științifice realizate de European Academies’ Science Advisory Council – EASAC, pe tema agriculturii regenerative.
Acest tip de agricultură adaptată perioadelor actuale reprezintă o adevărată comoară neexploatată pe deplin și care își poate dovedi utilitatea și eficiența în gestionarea crizei climatice, mai susține profesorul Thomas Elmqvist.
Prin agricultura regenerativă, cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă sunt redate solului
Autorii raportului subliniază că agricultura regenerativă nu este în contradicție cu utilizarea tehnologiilor moderne de cultivare a solului, nici cu folosirea de îngrășăminte minerale sau de pesticide. În schimb, vizează o utilizare limitată și mai bine direcționată a acestora. De exemplu, folosirea pesticidelor chimice poate fi redusă prin alternative biologice, prin utilizarea de culturi modificate genetic rezistente la agenți patogeni sau chiar prin introducerea de prădători.
Agricultura regenerativă poate prelua cantități mari de dioxid de carbon din atmosferă și le poate reda solului. „Ne aflăm pe cel mai vast și puternic sistem de captare a carbonului de pe planetă. Multe teste de teren arată cât de mare este capacitatea de stocare a solului. Dacă dorim să păstrăm biodiversitatea, să extindem producția de alimente și să combatem schimbările climatice, agricultura regenerativă este singura solutie!“, precizează Orsolya Valkó, Institutul de Ecologie și Botanică din Ungaria, de asemenea autor al raportului.
EASAC recomandă ca agricultura regenerativă să fie prioritară pentru statele membre atunci când implementează noua politică agricolă comună. Aceasta include o mai mare diversificare în cadrul culturilor și între culturi, introducerea culturilor permanente și perene, extinderea agrosilviculturii și a culturilor intercalate, menținerea culturilor vegetale verzi de acoperire pe toate câmpurile agricole, în toate anotimpurile, și reducerea lucrărilor solului.
Agreena administrează aproape 60.000 de hectare în România și vrea să-și intensifice activitatea
Agreena, cea mai importantă companie de certificare a carbonului din sol, anunță intensificarea operațiunilor în România, a șasea țară din Uniunea Europeană cu cea mai mare suprafață agricolă. Compania oferă fermierilor accesul la un program solid de certificare a carbonului din sol, bazat pe cele mai recente cercetări și standarde din domeniul științific.
Compania daneză încheie la finalul lui 2022 al doilea an de stocare a carbonului, cu o prezență în 14 țări și peste 571.000 de hectare în administrație. În prezent, compania administrează 10% din totalul hectarelor gestionate la nivel european și își propune să sprijine fermierii români în tranziția verde.
Agreena a intrat inițial pe piața românească în 2019, sub numele de Commoditrader, chiar înainte de a dezvolta primul program de certificare a carbonului din sol din Europa, acreditat la nivel internațional. Astăzi, colaborează cu peste 100 de profesioniști orientați către practicile durabile ale fermierilor, având biroul principal în Copenhaga și membri ai echipei operaționale în întreaga Europă.
AgreenaCarbon este primul program de certificare a carbonului din sol din Europa, care primește o atenție internațională semnificativă, deoarece fermierii pot elimina carbonul din atmosferă și îl pot stoca în solurile lor. Măsurând cantitatea de carbon din sol stocată într-un an de recoltă, Agreena oferă fermierilor certificate care pot fi ulterior vândute pe piața voluntară de carbon, fiecare dintre acestea fiind echivalent cu o tonă de CO2.
Trend ascendent în România privind tranziția fermierilor de la agricultura convenţională la cea conservativă
„Am remarcat un trend ascendent în România privind tranziția fermierilor de la agricultura convenţională la cea conservativă, reducând intervențiile de la nivelul solului. Fermierii români care își doresc să creeze un context climatic favorabil pentru generațiile viitoare pot obține și beneficii financiare din această activitate prin obținerea de culturi mai bune și vânzarea certificatelor de carbon”, explică Simon Haldrup, CEO și cofondator al companiei de certificare a carbonului din sol, Agreena.
McKinsey & Company estimează că piața creditelor de carbon ar putea ajunge la o valoare mai mare de 50 de miliarde de dolari în 2030. Certificatele de eliminare a carbonului sunt cele mai solicitate, iar soluțiile inovatoare, precum sechestrarea carbonului din sol, vor reprezenta estimativ 65-85% din totalul ofertei de credite.
Potrivit FAO, reabilitarea solurilor agricole degradate poate elimina 51 de gigatone de dioxid de carbon din atmosferă, influențând majorarea producției globale de alimente cu 17,6 megatone pe an.
Agricultura generează aproximativ 24% din gazele cu efect de seră din atmosferă
Adaptându-se tehnicilor reduse de lucrare a solului cu ajutorul agriculturii conservative, fermierii români pot obține venituri suplimentare pentru a susține sustenabilitatea economică a întreprinderii agricole. Agreena creează certificate de CO2, comercializabile și verificate de terți, care aparțin direct fermierului. Acesta poate alege să le păstreze, să le vândă unor organizații instituționale sau private, să le asocieze cu culturile sale sau să colaboreze cu Agreena pentru a obține cea mai avantajoasă ofertă.
„Statele europene fac investiții tot mai mari în agricultura conservativă, o zonă considerată ca fiind una dintre cele mai benefice soluții pe termen lung pentru mediul înconjurător, în special pentru combaterea problemelor legate de eroziunea solului și captarea gazelor cu efect de seră. Studiile efectuate de cercetătorii din domeniu relevă că agricultura convenţională are un impact negativ asupra schimbărilor climatice, generând pierderea biodiversităţii și degradarea în timp a terenurilor”, explică Simon Haldrup, CEO și cofondator Agreena.
La nivel global, agricultura generează aproximativ 24% din gazele cu efect de seră din atmosferă (GES), utilizând 70% din resursele de apă potabilă ale lumii, provocând 78% din poluarea apei, potrivit datelor Agenției Europene de Mediu.
