În emisfera nordică, vara anului 2023 a fost cea mai caldă din ultimii 2.000, afirmă un grup de oameni de știință. Aceștia au folosit inelele de pe trunchiurile tăiate ale copacilor pentru a compara căldura extremă de anul trecut cu temperaturile din ultimele două milenii.
Vara anului 2023 a fost excepțional de caldă – știm deja că în emisfera nordică nu a existat vară mai caldă decât cea de anul trecut de când oamenii au început să măsoare și să înregistreze temperaturile, în jurul anului 1850.
Acum, cercetătorii spun că a fost cea mai caldă din ultimii 2.000 de ani, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature, care compară 2023 cu un record mai lung de temperatură în cea mai mare parte a emisferei nordice. Studiul merge înapoi înainte de apariția termometrelor și a stațiilor meteo, în anul 1 d.Hr., folosind dovezile din inelele copacilor, se arată în publicația The New York Times.
„Inelele copacilor ne oferă o imagine completă a variabilității naturale a climei”, a spus Jan Esper, climatolog la Universitatea Johannes Gutenberg din Mainz, Germania și autorul principal al lucrării.
Gazele cu efect de seră suplimentare din atmosferă de la arderea combustibililor fosili sunt responsabile pentru majoritatea creșterilor recente ale temperaturii Pământului. În cazul anului 2023, se pot adăuga și alți factori, precum El Niño, o erupție vulcanică submarină, care ar fi putut contribui la căldura extremă din 2023.
Temperatura medie din iunie până în august 2023 a fost cu 2,20 grade Celsius mai caldă decât temperatura medie de vară între anii 1 și 1890, potrivit datelor cercetătorilor inelului copacilor.
Totodată, vara trecută a fost cu 2,07 grade Celsius mai caldă decât temperatura medie a verii între 1850 și 1900, anii considerați de obicei linia de bază pentru perioada de dinaintea schimbărilor climatice cauzate de om.
Noul studiu sugerează că temperatura naturală a Pământului a fost chiar mai scăzută decât această linie de bază, care este frecvent utilizată de oamenii de știință și factorii de decizie politică atunci când discută obiectivele climatice, cum ar fi limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste era preindustrială.
Copacii cresc în fiecare an într-un model distinct de inele de culoare deschisă primăvara și începutul verii și inele mai întunecate la sfârșitul verii și toamna. Fiecare pereche de inele reprezintă un an, iar diferențele dintre inele oferă oamenilor de știință indicii despre schimbarea condițiilor de mediu. De exemplu, copacii tind să crească mai mult și să formeze inele mai largi în anii calzi și umezi.
Descoperirea nu a fost în întregime o surpriză. Potrivit Reuters, în ianuarie, oamenii de știință de la Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene spuneau că anul 2023 era „foarte probabil” să fi fost cel mai cald din ultimii 100.000 de ani.
Cu toate acestea, este puțin probabil să se demonstreze un record pe o perioadă așa de lungă de timp, a spus Jan Esper, coautor al studiului, un cercetător în domeniul climei la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania. El și alți doi oameni de știință europeni au argumentat într-o lucrare că nu s-au putut stabili comparații an de an pe o scară de timp atât de mare cu metodele științifice actuale, inclusiv culegerea de date despre temperatură din surse precum sedimentele marine sau mlaștini.
Nu toată lumea este de acord, însă, că inelele copacilor oferă o imagine mai precisă a temperaturilor trecute decât înregistrările istorice.
Spre exemplu, Zeke Hausfather, un om de știință în cadrul Berkeley Earth, este de părere că: „Vorbim mai mult de o întrebare academică decât de o întrebare practică”. „Reevaluarea temperaturilor din trecutul îndepărtat chiar nu ne spune prea multe despre efectele schimbărilor climatice de astăzi.”, mai afirmă el, citat de The New York Times.
