Poluarea aerului, perioadele mai lungi în care circulă polenul și valurile de căldură pun presiune pe sănătatea respiratorie a românilor. Aproape toți medicii care au participat la o consultare realizată în țara noastră spun că au observat, în ultimii cinci ani, schimbări ale manifestărilor respiratorii pe care le asociază cu factorii de mediu.
În același timp, două treimi consideră că sistemul de sănătate este nepregătit să răspundă acestor riscuri.
Datele apar în white paper-ul „Criza climatică este o criză de sănătate. Cum afectează schimbarea climei sănătatea respiratorie și ce poate face România”, lansat de Chiesi România și Ambasada Sustenabilității în România, cu sprijinul Societății Române de Pneumologie. Documentul pune în legătură date despre poluare și schimbări climatice cu situația bolilor respiratorii din țară și propune măsuri pentru autorități, sistemul medical și companii.
Ce observă medicii în cabinete
În chestionarul realizat în septembrie 2026 au răspuns 68 de medici, dintre care 67 sunt pneumologi. 97% dintre participanți au declarat că au observat în ultimii cinci ani modificări ale manifestărilor respiratorii pe care le asociază cu factorii de mediu.
Poluarea aerului a fost indicată cel mai frecvent, de 66% dintre respondenți. Au urmat sezonul de polen prelungit sau mai intens, menționat de 62%, valurile de căldură, indicate de 54%, și schimbările bruște de vreme și umiditatea, menționate de 51%.
Cele mai vulnerabile categorii sunt persoanele cu astm, indicate de 77% dintre medici, cele cu bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), menționate de 62%, și persoanele vârstnice, indicate de 53%.
Rezultatele trebuie citite într-o notă orientativă. Chestionarul nu este reprezentativ statistic pentru totalitatea medicilor din România, el surprinde însă tocmai experiența unui grup de specialiști care tratează astfel de afecțiuni respiratorii și semnalează probleme pe care documentul le analizează și prin prisma datelor epidemiologice și a studiilor internaționale.
Mai mult, 66% dintre medicii participanți consideră că sistemul de sănătate este mai degrabă nepregătit sau deloc pregătit să răspundă efectelor schimbărilor climatice și ale altor factori de mediu. 43% spun că nu au beneficiat de nicio formă de pregătire pe această temă, iar numai aproximativ 9% declară că au suficiente informații sau ghiduri.
Peste un milion de români trăiesc cu astm
Riscurile climatice se suprapun peste o povară deja importantă a bolilor respiratorii. Potrivit Societății Române de Pneumologie, peste un milion de persoane trăiesc cu astm în România, iar prevalența bolii este estimată între 4% și 9% din populație.
În cazul BPOC, un studiu național realizat de Societatea Română de Pneumologie în 2019 a estimat o prevalență de 8,3% în rândul persoanelor de peste 40 de ani. Subdiagnosticarea rămâne o problemă pentru ambele afecțiuni, astfel că numărul real al celor care se confruntă cu ele poate fi mai mare.
Pentru persoanele cu astm sau BPOC, expunerea la poluanți, temperaturile extreme și aeroalergenii poate declanșa sau agrava simptomele. Consecințele pot însemna mai multe episoade acute, consultații neplanificate și prezentări la camera de gardă, iar în cazurile severe, spitalizări sau un risc mai mare de deces.
Datele despre mortalitate arată și amploarea problemei. Potrivit Institutului Național de Statistică, în România au fost înregistrate 22.403 decese încadrate la bolile aparatului respirator în 2024 și 22.529 în 2025, ultima valoare fiind semidefinitivă. Documentul atrage însă atenția că seria statistică trebuie interpretată cu prudență: din 2020, categoria include și decesele provocate de COVID-19, ceea ce o face dificil de comparat direct cu anii anteriori pandemiei.
București-Ilfov, cea mai poluată regiune dintr-o analiză europeană
Unul dintre cele mai îngrijorătoare exemple pentru locuitorii Capitalei este expunerea la particule fine PM2,5. Acestea pot pătrunde adânc în plămâni și sunt asociate cu efecte importante asupra sănătății.
Potrivit unui studiu comandat de Parlamentul European, București-Ilfov a înregistrat în 2023 cea mai ridicată concentrație medie de PM2,5 dintre cele 234 de regiuni analizate din Uniunea Europeană: 16,2 micrograme pe metrul cub de aer.
La nivel național, Agenția Europeană de Mediu estimează că expunerea la PM2,5 peste nivelul recomandat de Organizația Mondială a Sănătății, de 5 micrograme pe metrul cub, a fost asociată cu aproximativ 14.066 de decese premature în România în 2023. Este vorba despre o estimare a impactului expunerii la poluare, nu despre un număr de decese în care particulele fine să fi fost stabilite drept cauză unică.
Căldura extremă adaugă un alt risc. Potrivit raportului „Starea Climei România 2025”, numărul estimat al deceselor asociate căldurii a crescut de la aproximativ 2.900 în 2022 la aproape 4.950 în 2024. White paper-ul mai citează o analiză potrivit căreia, în cele mai populate cinci orașe din România, riscul de mortalitate asociat căldurii începe să crească la temperaturi cu aproximativ 3-5 grade Celsius sub pragurile folosite în prezent pentru avertizările oficiale.
Schimbările climatice și poluarea aerului nu sunt același fenomen, dar se influențează reciproc. Arderea combustibililor fosili contribuie atât la emisiile de gaze cu efect de seră, cât și la poluarea atmosferică, iar temperaturile mai ridicate pot agrava la rândul lor calitatea aerului. Pentru sănătate, asta înseamnă că măsurile de reducere a emisiilor pot aduce beneficii și prin scăderea expunerii la poluanți.
Ce ar trebui să facă autoritățile
Una dintre principalele recomandări ale documentului este ca sănătatea respiratorie să fie luată în calcul mai clar în politicile publice de mediu și sănătate. Autorii propun includerea unor indicatori de sănătate în Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice 2024-2030 și dezvoltarea unor instrumente prin care să poată fi urmărite mai bine efectele riscurilor de mediu asupra populației.
Pentru calitatea aerului, documentul cere accelerarea măsurilor de reducere a poluării, în perspectiva standardelor europene care vor deveni aplicabile în 2030. În cazul particulelor fine PM2,5, noua valoare-limită anuală va fi de 10 micrograme pe metrul cub, mai strictă decât standardul actual.
În privința caniculei, autorii recomandă reevaluarea pragurilor de avertizare și pregătirea unor planuri de acțiune pentru sănătate, după modelul promovat de Organizația Mondială a Sănătății. Avertizările meteorologice ar trebui corelate cu măsuri concrete de protecție a populației și cu pregătirea serviciilor medicale pentru perioadele de temperaturi extreme.
O altă direcție este monitorizarea mai bună a polenului și întărirea măsurilor de prevenire și combatere a ambroziei. În prezent, monitorizarea aerobiologică este neuniformă, ceea ce limitează posibilitatea dezvoltării unor sisteme de avertizare comparabile la nivel național.
Documentul mai propune ghiduri și programe de pregătire pentru personalul medical, consolidarea datelor despre relația dintre mediu și sănătate, dar și evaluarea amprentei de carbon și a vulnerabilității climatice a sistemului sanitar.
Sănătatea trebuie să intre în discuția despre climă
Recomandările nu se adresează doar instituțiilor medicale. Autorii consideră că și administrațiile locale, companiile și organizațiile profesionale au un rol în reducerea riscurilor, de la îmbunătățirea calității aerului și adaptarea orașelor la căldură, până la reducerea emisiilor și susținerea accesului la informații.
Pentru orașe precum Bucureștiul, unde poluarea și temperaturile ridicate se întâlnesc cu o densitate mare a populației, legătura dintre politicile de mediu și sănătate are un efect cu atât mai puternic și ar trebui abordată mai serios de către autorități. Transportul, clădirile, spațiile verzi și felul în care sunt gestionate episoadele de caniculă influențează condițiile în care locuitorii își desfășoară viața de zi cu zi, iar asta o simțim cu toții pe propria piele.
White paper-ul a fost prezentat și discutat în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului politic, specialiști din domeniul medical și academic și organizații de pacienți.
Documentul integral, care reunește date și studii internaționale, informații despre România și rezultatele consultării medicilor, poate fi consultat aici.
