„Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.
„Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.Sustenabilitatea are și o problemă de imagine, cel puțin în societatea noastră. E un lucru pe care l-am observat, încă odată, la ultimul articol din seria aceasta despre motivele pentru care tot mai mulți tineri aleg să se îmbrace de la second-hand și ce se întâmplă atunci când arunci un tricou la gunoi. Mai mulți oameni au comentat faptul că nu vor renunța să se îmbrace cum vor de dragul mediului înconjurător și, deși nu asta era ideea articolului, este clar că mulți oameni asociază sustenabilitatea cu ideea de disconfort, renunțare sau chiar sacrificii.
De aici am plecat când am scris acest scurt ghid, așa că am vrut să mă asigur că oamenii care citesc articolul vor vedea și beneficiul personal din spatele unor comportamente, pe lângă impactul pozitiv pe care îl pot avea acestea asupra mediului înconjurător.
Așadar, România aruncă anual peste 3,4 milioane de tone de alimente, potrivit Federației Băncilor pentru Alimente din România. Asta înseamnă risipă de hrană, dar.și tone de apă, energie și muncă omenească irosite. Dar și bani din buzunarul tău, aruncați la propriu la gunoi. Uite cinci lucruri mici care pot face diferența și care, bonus, îți și ușurează viața.
Organizează frigiderul ca să arunci mai puțină mâncare
Un dușman pentru risipa alimentară ar putea fi un frigider organizat. În general, mulți oameni abandonează alimentele mai vechi în spatele rafturilor din frigider până nu mai sunt bune. Apoi, când fac curat, acestea ajung direct la gunoi.
Un principiu simplu rezolvă bună parte din problemă: atunci când aduci cumpărăturile acasă, mută ce era deja în frigider în față și pune ce e nou în spate. Consumi în ordinea în care ai cumpărat, nu pe dos, asemănător cu ce fac chiar magazinele cu stocurile lor – pun mai în față ceea ce expiră mai repede.
Alte câteva lucruri pe care mulți oameni nu le știu: temperatura ideală în frigider e între 1 și 4°C pe raftul central, dar ușa frigiderului e zona cea mai caldă din el. Acolo merg băuturile și condimentele, nu lactatele. Carnea crudă se pune pe raftul de jos, în pungi închise, ca să nu picure peste altceva. Legumele și fructele nu stau împreună, pentru că unele fructe eliberează etilenă, un gaz care grăbește stricarea legumelor din jur.
De asemenea, roșiile, cartofii, ceapa, usturoiul și bananele nu au ce căuta în frigider. Frigiderul le schimbă textura sau gustul. Verdețurile proaspete, precum pătrunjel, mărar, busuioc, rezistă mult mai mult dacă le pui într-un borcan cu puțină apă, ca pe flori, și le acoperi cu o pungă. În felul ăsta pot ține o săptămână fără să se îngălbenească.
Nu arunca resturile, transformă-le
Aproape jumătate dintre români aruncă mâncare gătită, arată un studiu din 2025 al Up România în parteneriat cu Reveal Marketing Research. E și cel mai irosit tip de aliment, pentru că în el s-au dus deja ingredientele, energia pentru gătit și timpul tău.
Există de altfel o nișă întreagă, cu bucătari sau oameni simpli care propun rețete cu ce ingrediente mai ai prin casă. Pe de o parte pentru a-ți reduce risipa, dar și pentru a-ți economisii banii.
Câteva idei care funcționează: legumele care îți rămân prin casă merg perfect într-o omletă, o supă cremă sau o tocăniță. Pâinea uscată sau din ziua anterioară nu trebuie neapărat aruncată, o poți face pesmet pentru alte rețete sau, dacă o uzi puțin și o pui la cuptor cu roșii și usturoi, poți face bruschete. De asemenea, din banane prea coapte poți să faci un chec sau banana bread.
Uleiul de gătit uzat nu se aruncă sub nicio formă la chiuvetă
Deși pare un lucru mic, pentru mediu e foarte important și poți să-l schimbi fără un mare efort.
Un litru de ulei alimentar uzat aruncat în chiuvetă sau la gunoi poate polua până la un milion de litri de apă. Uleiul formează o peliculă pe suprafața apei care blochează oxigenul spre flora și fauna acvatică. Ajuns în canalizare, se solidifică pe conducte, le înfundă și poate produce defecțiuni la stațiile de epurare, costuri care se regăsesc în facturile noastre, ale tuturor.
Dar iată ce se întâmplă dacă îl predai la reciclare în loc să îl arunci: este trecut printr-un proces de purificare, decantare și filtrare, și devine biodiesel. Dintr-un litru de ulei uzat se pot produceam 900 ml de biodiesel. Iar față de arderea unui litru de motorină obișnuită, care produce 2,68 kg de CO₂, biodieselul din ulei uzat eliberează doar 0,38 kg, deci o reducere de aproape 86%. Pe scurt, putem spune că uleiul din tigaia ta poate alimenta literalmente un motor. Poate fi transformat și în săpun natural, soluții de curățare sau lumânări.
Unde îl poți duce, în București:
Retaileri – varianta cea mai la îndemână: Carrefour colectează în 84 de magazine din țară, prin containerele speciale de lângă intrare. La 4 litri predați primești 1 litru de ulei nou. Uleiul trebuie filtrat, răcit și pus într-un PET curat și sigilat. Auchan și ATAC colectează la biroul Serviciu Clienți din toate hipermarketurile și supermarketurile. Cora colectează la nivel național, iar la 1 litru predat primești detergent de vase, la 3 litri un litru de ulei nou. MOL România are program activ în benzinăriile din rețea, cu lista locațiilor pe molromania.ro.
Colectare la domiciliu – pentru că uneori e mai ușor: Respiră Verde (respiraverde.eu) colectează ulei uzat din București, colaborând și cu Carrefour și Auchan pentru procesare. Bracos Oil (0760.384.420) colectează gratuit de la persoane fizice din București, de la minimum 5 litri.
Viitoarea soluție publică: Primăria Municipiului București pregătește Centre de Aport Voluntar unde bucureștenii vor putea aduce ulei uzat, alături de alte deșeuri speciale precum electronice, baterii sau textile. Regulamentul e în curs de aprobare, e bine să urmărești anunțurile PMB pentru locații.
Cel mai simplu instrument ca să găsești cel mai apropiat punct de colectare e hartareciclarii.ro – filtrezi după „ulei alimentar” și îți arată opțiunile din zona ta.
Cum pregătești uleiul: îl lași să se răcească complet după gătit, îl strecori pentru a elimina resturile de mâncare, îl pui într-un PET curat și sigilat. Nu se amestecă cu apă.
Fă o listă înainte de cumpărături și încearcă să o respecți
83% dintre români fac cumpărături de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic, potrivit aceluiași studiu din 2025. Cu cât cumperi mai des și mai impulsiv, cu atât ai mai multe alimente care expiră înainte să le consumi.
Câteva principii care funcționează și te ajută și pe tine:
- să nu te duci la cumpărături flămând, ai toate șansele să cumperi mai mult decât ai nevoie;
- verifică frigiderul și cămara înainte să pleci, ca să știi exact ce lipsește;
- gândește-te la câte mese vei găti în săptămâna asta și cumpără pe baza asta;
- produsele cu termenul de valabilitate mai scurt merită să fie primele pe lista de consum după ce ajungi acasă.
Cojile și resturile nu sunt gunoi
Coaja de la morcov, cotorul de la ardei, tulpinile de la ciuperci, sunt doar câteva exemple de „produse” care ajung de obicei la gunoi, deși nu ar trebui neapărat.
Apa de la fiert legume e plină de nutrienți și poate fi folosită ca bază de supă în loc de apă simplă sau de supă la plic. Zațul de cafea funcționează ca îngrășământ natural pentru plantele din ghiveci. Cojile de fructe și legume, cotoarele, frunzele exterioare, toate pot fi compostate. Dacă stai la bloc, varianta care devine tot mai populară este compostarea comunitară, despre care vom reveni curând cu un articol dedicat.
Alegerea mică de astăzi
Nu trebuie să le faci pe toate deodată. Alege unul singur: organizează o dată frigiderul ca lumea, salvează resturile de legume pentru o supă, sau adună uleiul din bucătărie și du-l data viitoare când mergi la magazin pentru alte cumpărături. Fiecare gest poate conta pentru mediu, iar unele dintre ele, apropo, îți pot economisii și bani.
