Ți s-a stricat ceva și te tentează să-ți cumperi gadget-uri de Black Friday?Înainte, iată ce drepturi ai la reparație, ce se va schimba în legile UE și unde poți repara electronice în București

 „Alegeri mici. Impact mare.” este o serie de articole tip green education, susținută de BCR.

Pe 27 noiembrie este, în mod oficial, Black Friday, iar reflexul multora, când se strică ceva prin casă, e să aștepte reducerile și să ia unul nou. Se întâmplă mai ales cu electronicele, unde un telefon sau un laptop de câțiva ani pare că nu mai merită niciun leu pus în el.

Cifrele arată că nu suntem singuri în asta. Într-un studiu realizat de Ipsos pentru Asociația Environ în martie 2026, doar 1 român din 5 a reparat ultimul echipament defect pe care l-a avut. Telefoanele le schimbăm, în medie, o dată la patru ani, iar 86% dintre noi avem deja prin sertare unul sau mai multe telefoane vechi. Șanse mari să ai și tu.

De ce nu reparăm, deși ne-ar plăcea

Motivul numărul unu îl reprezintă banii. Costul ridicat al reparației a fost principalul motiv invocat în studiu de către cei care nu au reparat, pomenit de 46% dintre respondenți. Și socoteala e simplu de făcut, de multe ori la televizoare, frigidere sau mașini de spălat, prețul reparației se poate apropia de cel al unui aparat nou, așa că nu orice reparație are sens, și e bine să recunoaștem asta de la început.

Același studiu arată totuși că dorința există. 7 din 10 români ar repara dispozitivul dacă reparația ar costa în jur de 20% din prețul unuia nou. Încrederea e cealaltă piedică: 83% cred că electronicele de azi se strică mai ușor decât cele de altădată, iar doar jumătate ar cumpăra un produs recondiționat, în principal de teamă că nu va ține.

La scară globală, miza e uriașă. În 2022 lumea a produs un record de 62 de milioane de tone de deșeuri electronice, iar doar 22,3% au fost colectate și reciclate documentat, arată raportul ONU Global E-waste Monitor. Europa stă mai bine, cu 42,8%, dar tot sub jumătate.

Ce s-a schimbat în lege

Pe 31 iulie 2026 a fost termenul până la care toate statele UE trebuiau să transpună Directiva privind dreptul la reparare. Ideea ei e să facă din reparație prima variantă la care te gândești când se strică ceva.

Pentru anumite categorii de produse (mașini de spălat, uscătoare de rufe, mașini de spălat vase, frigidere, ecrane, telefoane, tablete, aparate de încălzire locală și, din februarie 2027, bateriile bicicletelor și trotinetelor electrice), producătorul trebuie să repare produsul la cerere, la un preț rezonabil, chiar și după ce garanția a expirat, și să pună la dispoziție piese și unelte. În plus, pentru orice produs de consum cumpărat de la 31 iulie 2026, dacă în garanție alegi reparația în loc de înlocuire, primești încă cel puțin un an de garanție.

Un detaliu pe care îl semnalează organizațiile din campania Right to Repair Europe: „prețul rezonabil” nu e definit în directivă, deci rămâne de văzut cât de rezonabil va fi în practică. Tot ele reamintesc că obligația producătorului de a repara se aplică doar produselor din lista de mai sus.

Unde suntem noi

România se numără printre cele 18 țări cărora Comisia Europeană le-a trimis, pe 25 septembrie, o scrisoare de punere în întârziere pentru că nu a notificat transpunerea completă a directivei, după cum arată actualizarea publicată de Right to Repair Europe. Un proiect de transpunere era în dezbatere publică încă de la începutul lui februarie, dar, potrivit Financiarul, la începutul lui noiembrie anul suplimentar de garanție după reparație încă nu apărea explicit în legea românească.

Ce se aplică deja? Garanția legală de doi ani pentru produsele noi, din OUG 140/2021. În acest interval, repararea sau înlocuirea se face fără costuri pentru tine (transport, manoperă, materiale), într-un termen de cel mult 15 zile calendaristice de când îl anunți pe vânzător. Cererea se adresează vânzătorului, nu oricărui atelier, așa că păstrează bonul și actele de predare a produsului.

Telefonul tău are acum etichetă de reparabilitate

De pe 20 iunie 2025, telefoanele și tabletele noi vândute în UE au reguli proprii. Producătorii trebuie să livreze piesele esențiale în cel mult 5 zile lucrătoare în primii cinci ani și în cel mult 10 zile în ultimii doi, să le păstreze disponibile cel puțin șapte ani după ce modelul iese din vânzare, să ofere actualizări de sistem cel puțin cinci ani și să publice instrucțiunile de reparare și prețurile pieselor. Pe etichetă apare și o clasă de reparabilitate, de la A la E.

Doar că regulile de pe hârtie nu se văd încă peste tot. Cei de la iFixit și Right to Repair Europe au verificat în registrul european 2.334 de modele de smartphone lansate într-un an și au găsit că doar aproximativ 18% indică un site unde se pot găsi efectiv prețuri de piese sau instrucțiuni de reparare. Aproape jumătate au câmpul pur și simplu gol. Iar clasa de la A la E o declară chiar producătorul, deci ia-o ca pe o indicație utilă, dar neverificată.

Totuși, dacă te uiți la un telefon nou de Black Friday, merită să citești eticheta și să vezi ce promite producătorul la piese și actualizări. Un telefon care se poate repara se poate și ține mai mult de patru ani.

Bateria, piesa care se strică prima

Dacă te-ai întrebat vreodată de ce nu poți schimba singur bateria telefonului, nu ești singurul. Se va schimba și asta curând. Din 18 februarie 2027 se aplică articolul 11 din Regulamentul (UE) 2023/1542 privind bateriile, care cere ca bateriile portabile din aparate precum telefoanele, tabletele sau boxele portabile să poată fi scoase și înlocuite de utilizator. Bateria trebuie să poată fi scoasă cu unelte obișnuite sau cu unele livrate gratuit împreună cu produsul, iar producătorul trebuie să dea instrucțiuni de înlocuire și să țină tipul de baterie disponibil ca piesă de schimb cel puțin cinci ani după ultima unitate vândută, după cum scrie și Euronews.

Câteva nuanțe, ca să nu ne așteptăm la mai mult decât se poate. Regulile se aplică produselor noi lansate după acea dată, nu telefonului pe care îl ai acum. Iar pentru telefoane și tablete există o ieșire: regulile de ecodesign (Regulamentul 2023/1670) permit ca bateria să fie schimbată doar de profesioniști dacă păstrează cel puțin 83% din capacitate după 500 de cicluri și 80% după 1.000 de cicluri, iar aparatul are certificare IP67 la apă și praf. Mai multe publicații au observat că această excepție ar putea fi folosită de producătorii de telefoane etanșe, așa că nu toate telefoanele noi vor avea un capac pe care îl scoți cu degetul. Vom vedea la lansările din 2027.

Cum au rezolvat alții problema banilor

Dacă prețul e problema, câteva țări au atacat-o direct. În Austria, când a pornit schema națională în 2022, statul plătea 50% din factura de reparație, până la 200 de euro pe aparat, plus până la 30 de euro pentru devizul de cost, iar în ziua lansării erau înscrise aproximativ 1.200 de firme. În Franța, bonusul de reparații, în vigoare din 2022, se scade direct din factura plătită atelierului autorizat, pentru electronice, textile și încălțăminte.

Directiva cere fiecărui stat membru să introducă cel puțin o măsură de acest fel, de exemplu vouchere de reparare, și să o notifice Comisiei până în iulie 2029. Cum va arăta la noi, nu se știe încă.

Și orașele pot face ceva. Stuttgart a adunat pe o hartă digitală peste 25 de repair café-uri, ateliere și centre de reparații, iar în campania orașului se spune că aproximativ unul din două aparate electrice ar putea fi reparat. Institutul Fraunhofer a calculat că o reparație economisește în medie aproape 98 kg de echivalent CO₂, cam cât absorb opt copaci într-un an.

Unde poți repara sau da o a doua viață în București

Cel mai util tool ca să cauți este Harta Reciclării, un program Viitor Plus unde sunt adunate centrele de reparații, de donații, de închiriere și magazinele second-hand. Dacă deschizi linkul, harta se încarcă direct pe București, cu filtrele pentru reparații deja bifate, deci vezi pe loc ce atelier îți e aproape de casă. Poți adăuga pe hartă și tu atelierele pe care le știi.

Dacă ai un laptop sau un calculator care încă merge, dar nu-ți mai trebuie, ai variante mai bune decât sertarul. Ecotic și Ateliere Fără Frontiere au pregătit pentru reutilizare peste 32.000 de echipamente IT, donate unor comunități defavorizate. Oricum ar fi, șterge-ți datele personale înainte să dai ceva.

Pentru reparații făcute cu mâna ta, NOD Makerspace, pe Splaiul Unirii, a găzduit la ediția din martie 2026 a evenimentului DezNod un atelier de upcycling și recondiționare, unde puteai repara haine, bijuterii sau obiecte decorative. Nu e un service, dar e un loc bun să prinzi gustul. Iar pentru ce faci acasă, iFixit are ghiduri gratuite, pas cu pas, pentru telefoane, laptopuri și o grămadă de alte aparate.

Un lucru de spus deschis. Un Repair Café cu program regulat, ca cele din Olanda sau Germania, nu am găsit documentat în București. La Cluj, în schimb, un grup de tineri a pornit unul încă din 2015. Dacă știi un astfel de loc în Capitală, scrie-ne.

Alegerea mică de astăzi

Înainte să apeși „Adaugă în coș” pe ceva care înlocuiește un aparat stricat, pune-ți trei întrebări. E încă în garanție? Atunci repararea sau înlocuirea ți se cuvine fără costuri, iar cererea o faci vânzătorului. Dacă nu e, cât costă reparația față de un aparat nou și ți-a dat cineva un deviz clar? Iar dacă tot cumperi, se va putea repara și peste trei ani? Uită-te la clasa de reparabilitate și la cât timp promite producătorul piese și actualizări.

Nu orice merită reparat, și e în regulă. Dar dacă măcar o parte din telefoanele din sertare și din aparatele care ajung la gunoi ar primi o a doua șansă, ar câștiga și planeta, și buzunarul tău.


Citește și:

Total
0
Shares
Related Posts