Dacă până acum tema sustenabilității în industria financiar-bancară la nivel național si internațional era considerată ca fiind „nice to have”, ceva „trandy”, „in fashion”, timpurile actuale au transformat-o în „must-have”! Trăim o criză energetică la nivel internațional cu cauze ce au rădăcini atât din zona cererii, cât și a ofertei. Suprapunerea efectelor crizei sanitare și a conflictului dintre Ucraina și Rusia au zdruncinat echilibrele macroeconomice la nivel global, iar inflația a avut o creștere puternică. În tot acest context, se face necesară schimbarea de paradigmă în industria financiar-bancară cu privire la finanțarea sustenabilă!
Astfel, avem patru forțe principale care acționează în această direcție de schimbare: forțe naturale – reorientare impusă de schimbările climatice și nevoia de a avea un mediu curat; forțe reglementative – deciziile la nivel european și internațional concretizate într-o serie de reglementări și angajamente menite pentru a sprijini eliminarea efectelor negative ale acțiunilor omului asupra mediului înconjurător (acorduri, directive etc); forțe economice – dezechilibrele macroeconomice cu care ne confruntăm, în special ca urmare a creșterii fără precedent a prețurilor la energie; forțe geopolitice – nevoia de independență energetică apărută în urma conflictului dintre Rusia și Ucraina, care a perturbat piața petrolului și a gazelor naturale.
Întrebarea care se pune este ce măsuri ar trebui luate în acest context, măsuri care să aibă ca efect o tranziție rapidă și cât mai puțin costisitoare către economia verde, bazată pe utilizarea de energie regenerabilă și cu impact redus asupra mediului și cum ar trebui să fie implicată industria financiar-bancară în această ecuație.
Obligațiunile verzi corporative și suverane o posibilă soluție?
Până în prezent, acțiunile întreprinse, inclusiv la nivel de UE, au vizat mai mult reducerea cererii de consum de energie bazată pe hidrocarburi, impunând ținte de decarbonizare a economiei (eliminarea treptată din producție a motoarelor termice, certificatele verzi etc). Însă în ceea ce privește oferta de pe piața de energie, pașii schimbării nu au fost la fel de hotărâți, ba mai mult, au afectat dimensiunea acesteia în sensul reducerii (de exemplu închiderea platformelor de producere a energiei electrice și termice pe bază de cărbuni) și au creat o dependență a țărilor europene de gazul și petrolul rusesc.
Orientarea industria financiară către economia verde (inclusiv cea albastră, care se referă la protecția apelor din natură) presupune și utilizarea unor tehnici financiare specifice. În acest sens, obligațiunile verzi (green bonds) sunt printre instrumentele financiare care pot dinamiza domeniul finanțărilor prietenoase cu mediul. De asemenea, ar putea susține investițiile necesare pentru retehnologizarea producătorilor și furnizorilor de energie, precum și dezvoltarea de noi capacități de producție.
Un rol aparte l-ar avea obligațiunile verzi suverane (sovereign green bonds), care ar putea contribui mai pregnant la finanțarea la nivel național și supranațional a unor programe de susținere a accelerării tranziției către surse alternative și regenerabile de energie. Acestea vor ajuta la scurtarea timpilor necesari pentru a recupera decalajele, alături de fondurile europene distribuite de la nivelul UE.
Banca Mondială este prima instituție care a emis obligațiuni verzi în noiembrie 2008. Doi ani mai târziu, IFC emitea obligațiuni verzi cu dobândă fixă. De asemenea, Comisia Europeană a emis în luna octombrie a anului trecut primele sale obligațiuni verzi, în cadrul planului de relansare NextGenerationEU care va finanța proiecte destinate să ajute Uniunea Europeană să își atingă obiectivul de a avea emisii zero de CO2 până în 2050. Valoarea acestora ar putea să ajungă până la 250 de miliarde euro, respectiv 30% din valoarea totală a emisiunilor de obligațiuni NextGenerationEU, UE putând deveni, astfel, cel mai mare emitent din lume de obligațiuni verzi.
De la prima emisiune din decembrie 2016, 27 de țări au emis obligațiuni verzi suverane pentru proiecte legate de schimbările climatice, Franța și Germania fiind cei mai mari emitenți suverani până în prezent. Dintre alte țări care au emis obligațiuni suverane verzi amintim: Olanda, Irlanda, Lituania, Belgia, Korea, Polonia, Ungaria, Chile. Piețele în curs de dezvoltare, inclusiv Serbia, Nigeria, Egipt, Columbia, Fiji, Indonezia și Benin, au emis, de asemenea, obligațiuni verzi suverane.
Aceste preocupări ne arată potențialul ridicat al acestor instrumente și efectele pozitive pe care le produce în planul atingerii obiectivelor de decarbonizare a economiei. În ciuda creșterii rapide, dimensiunea pieței de obligațiuni suverane verzi este destul de mică în comparație cu obligațiunile tradiționale. De exemplu, în zona țărilor OECD, obligațiunile verzi suverane reprezintă aproximativ 0,2% din toate titlurile de datorie guvernamentală, conform OECD Sovereign Borrowing Outlook 2021.
Chiar dacă în prezent piața obligațiunilor este lovită de inflație și creșterea dobânzilor din piață, fiind neatractivă pentru noi emisiuni, dimpotrivă, emisiunea de astfel de instrumente ar funcționa ca un antidot, ca urmare a particularităților pe care le dețin. Obligațiunile corporative și suverane verzi au o serie de avantaje și atuuri în comparație cu cele tradiționale. Sumele obținute în urma emisiunii de astfel de titluri au o destinație clar predefinită în direcția susținerii proiectelor verzi: energie regenerabilă, transport nepoluant, clădiri verzi etc.
Emitenții de obligațiuni verzi sunt, de asemenea, obligați să ofere detalii cu privire la proiectul pe care intenționează să-l finanțeze, precum și la impactul preconizat asupra climei și asupra mediului. Astfel, obligațiunile verzi au acoperire în investiții și proiecte sustenabile pe termen lung, destinația fondurilor atrase fiind stabilită de la bun început și nu este la discreția emitentului.
Acest lucru, alături de sustenabilitatea în sine a investiției, aduce și un grad de risc mai redus pentru obligațiunile verzi, precum și dobânzi mai reduse. Această din urmă caracteristică ar contribui pozitiv la serviciul datoriei emitentului. Ca urmare a măsurilor de sprijin în timpul pandemiei, pentru multe țări europene datoria publică a crescut considerabil, iar emisiunea de bonduri verzi le va ajuta să își amelioreze datoria publică și deficitele primare.
În aceeași ordine de idei, obligațiunile verzi corporative sau suverane ar putea fi acceptate în calitate de colateral în mod prioritar la mecanismele de refinanțare ale băncilor centrale (în ciuda reducerii programelor de achiziții de titluri financiare din ultimul timp). Totodată, cerințele de capital și de lichiditate ale instituțiilor de credit se vor axa tot mai mult pe cerințe minime legate de emisiunea sau/și deținerea în portofoliu de astfel de titluri.
De asemenea, au fost o serie de dezbateri la nivel de UE cu privire la schimbarea cadrului de guvernanță în domeniul finanțelor publice (dezbateri care deocamdată nu s-au finalizat cu o decizie, ca urmare a unor diferențe de opinii, comisarul european Paolo Gentiloni fiind unul dintre susținători), prin deducerea din datoria publică națională a celei datorată investițiilor în economia verde. Acest mecanism ar putea intensifica, la rândul său, tranziția către economia verde, dar aduce și anumite riscuri, în cazul în care nu ar exista un cadru comun și clar de clasificare a unor astfel de investiții, precum și o procedură de evaluare clară și unitară pentru a fi incluse în cele sustenabile.
Pe termen scurt și mediu, o concentrare a eforturilor și preocupărilor pentru tranziția la economia verde cât mai accelerată, ar conduce și la un fenomen de reducere a expectațiilor cu privire la creșterea prețurilor pe piața energiei și, mai departe, pe cele cu privire la inflație. De asemenea, va avea influență și asupra curbelor de randament pe piețele activelor financiare.
Ce s-a făcut până în prezent și ce e de făcut în continuare în România?
Țara noastră, pentru a crește și a avea bunăstare pentru români, trebuie să-și dezvolte ramurile economiei care aduc valoare adăugată și sunt prietenoase cu mediu. Fondurile europene, în special cele prin PNRR, sunt condiționate de o orientare către economia circulară și digitalizare. Comitetul Național de Supraveghere Macroprundențială a subliniat în două dintre analizele sale – cea cu privire la sprijinirea finanțării verzi și cea pentru creșterea sustenabilă a intermedierii financiare, importanța acestei căi de urmat. În acest context, autoritățile publice centrale și locale, cât și mediul privat trebuie să-și concerteze acțiunile pentru a avea un mediu mai curat și să dezvolte alternative viabile pe termen lung în obținerea și utilizarea energiei.
Cât privește mediul financiar-bancar, acesta trebuie să se orienteze tot mai mult către susținerea dezideratelor mai sus invocate. De asemenea, Banca Națională a României a subliniat în multe dintre analizele sale nevoia de schimbare a structurii economiei în tandem cu cea a finanțărilor în direcția domeniilor care produc valoare adăugată ridicată și sunt prietenoase cu mediul. Pași importanți s-au făcut, însă aceștia trebuie să continue într-un ritm mai susținut.
Industria financiar-bancară a făcut progrese consistente și vizibile în această direcție. În ultimii doi ani, două bănci din România – Raiffeisen Bank și BCR-Erste – au avut câte trei emisiuni de obligațiuni verzi. ING Bank a fost implicată într-o emisiune de obligațiuni verzi pentru NEPI Rockcastle – cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est.
Multe bănci, cum ar fi Banca Transilvania, BCR, BRD Groupe Société Générale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, Alpha Bank, Garanti BBVA și First Bank au croit produse specifice oferite atât IMM-urilor, cât și persoanelor fizice, acoperind paleta de credite ipotecare, auto și de nevoi personale verzi. Banca Transilvania a obținut ESG Risk Rating foarte bun (locul 133 din 1.003 bănci la nivel global) și este încadrată în categoria Low Risk în urma analizei Sustainalytics în ceea ce privește inițiativele și performanțele ESG.
Primele discuții cu privire la o posibilă emisiune de obligațiuni verzi suverane românești a apărut în spațiul public în cursul lunii aprilie a.c. Ținând cont de evoluțiile macroeconomice și de situația geopolitică, este cert faptul că trebuie să găsim soluții urgente pentru a crește capacitatea de producție de energie regenerabilă și cu impact redus asupra mediului. Emisiunea de obligațiuni suverane verzi, alături de fondurile europene, ar putea susține mai eficient tranziția către economia verde, în general, și creșterea capacității interne de producție a energiei regenerabile și cu impact redus asupra mediului înconjurător. Așa cum am subliniat mai devreme, această modalitate de obținere de resurse bugetare publice de împrumut vine la pachet și cu alte avantaje.
Cu toate acestea, emisiunea de obligațiuni suverane verzi nu trebuie considerată un scop în sine, iar proiectele finanțate prin astfel de mecanisme nu trebuie să fie redundante. Trebuie să nu uităm și faptul că avem niște limite cu privire la dimensiunea datoriei publice (setate la nivel național și european). Prioritar ar trebui orientate către capacități de producție de energie verde (retehnologizări ale producătorilor și furnizorilor de energie, precum și capacități noi). Soluția constă nu doar în dezvoltare de operatori mari de producție (gen hidrocentrale, centrale atomice etc), ci și creșterea numărului de clienți individuali casnici și IMM-uri aflați în ipostaza de prosumatori. România este o țară cu potențial mare în acest sens, având în vedere avantajele naturale ce vin din bazinul hidrografic, zone eoliene și posibilitatea de a capta energia solară. Această abordare ne-ar putea aduce independență energetică nu doar la nivel național, dar și individual, de consumator.
Concluzionând, atât România cât și Europa are nevoie de măsuri concrete și susținute de stimulare a ofertei de energie regenerabilă și cu impact redus asupra mediului înconjurător, deopotrivă cu cele de reducere a cererii de energie bazată pe hidrocarburi. Tranziția către economia verde orientată pe consum de astfel de energie trebuie accelerată! În caz contrar, legitățile pieței și ale naturii vor acționa nemilos în continuare!
Material de opinie realizat de Bogdan Căpraru, Profesor Universitar Doctor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași și membru în cadrul Consiliului Fiscal din România.
Notă. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat.
