Credit foto: Facebook / Ecopolis
Bucureștiul ar putea începe, de la 1 noiembrie 2027, să limiteze accesul mașinilor foarte poluante în zona centrală, iar restricțiile să fie extinse treptat până la nivelul întregului oraș. În paralel, Primăria Capitalei propune un program pentru înlocuirea sistemelor de încălzire pe lemne și cărbune din cele aproape 19.000 de gospodării identificate în București.
Cele două direcții au fost prezentate vinerea trecută, la o dezbatere organizată de Primăria Capitalei privind calitatea aerului, la care au participat reprezentanți ai autorităților de mediu și sănătate, experți și membri ai societății civile.
Municipalitatea își propune astfel să introducă celebrele Zone cu Nivel Scăzut de Emisii (ZNSE), în condițiile în care Bucureștiul are chiar obligația legală de a institui o astfel de zonă. Planul prezentat de PMB prevede o aplicare etapizată a restricțiilor între 2027 și 2032.
Ca să ne facem o idee: 2.867.404 de mașini sunt înmatriculate în București și Ilfov, conform datelor RAR din 2025.
Din acestea, aproape 1,3 milioane sunt vechi și poluante:
- 461.251 de mașini au între 22 și 35 de ani, sunt Non Euro, Euro 1, 2 și 3;
- 835.856 au între 17 și 21 ani – sunt Euro 4.
Primele restricții, din noiembrie 2027
Prima etapă ar urma să înceapă la 1 noiembrie 2027, când accesul mașinilor Non-Euro ar fi restricționat în zona centrală a Bucureștiului. Potrivit datelor prezentate de municipalitate, măsura ar viza 80.507 autoturisme, aproximativ 3% din parcul de mașini analizat, fabricate înainte de 1991.
Un an mai târziu, în zona centrală ar urma să fie restricționate și mașinile Euro 1. În același timp, restricția pentru Non-Euro ar urma să fie extinsă la întregul București.
Calendarul continuă până în 2032, cu restricții introduse progresiv pentru mașinile Euro 2 și Euro 3. În zona centrală, măsurile ajung până la Euro 5 în 2032.
În documentul prezentat de PMB, calendarul este următorul:
- 1 noiembrie 2027: Non-Euro, în zona centrală;
- 1 noiembrie 2028: Non-Euro în tot orașul și Euro 1 în zona centrală;
- 1 noiembrie 2029: Non-Euro și Euro 1 în tot orașul, iar în zona centrală se adaugă Euro 2;
- 1 noiembrie 2030: în zona centrală se adaugă Euro 3, iar la nivelul întregului oraș se aplică restricții pentru Non-Euro, Euro 1 și Euro 2;
- 1 noiembrie 2031: în zona centrală se adaugă Euro 4;
- 1 noiembrie 2032: în zona centrală se adaugă Euro 5, iar în întregul oraș se ajunge la Non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3.
Calendarul prezentat de PMB este unul propus. Măsurile urmează să fie puse în transparență, dezbătute și apoi transpuse în hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București.
Aproape 19.000 de case folosesc lemne sau cărbune
A doua direcție anunțată de municipalitate vizează încălzirea rezidențială cu combustibili solizi. Datele INS prezentate la dezbatere indică 18.593 de case din București care se încălzesc cu lemn și cărbune. Dintre acestea, 15.200 au putut fi localizate.
Cele mai multe sunt concentrate în zone precum Ferentari, Rahova și Giurgiului, Ghiulești Sârbi și Chitila Triaj, Cățelu, Industriilor și Policolor, dar și Colentina, Andronache și Fundeni.
PMB propune un program de finanțare derulat până în 2030, împreună cu Guvernul și primăriile de sector, prin care proprietarii acestor locuințe să fie sprijiniți să renunțe la sistemele de încălzire pe lemne și cărbune și să treacă la soluții mai puțin poluante.
Problema este importantă în special pentru particulele fine. Chiar prezentarea municipalității arată că încălzirea locuințelor cu lemn și alți combustibili solizi este o sursă locală importantă de PM2,5, în special în sezonul rece. Pentru PM10, pe lângă ardere, contribuie și praful resuspendat de traficul rutier și activitatea de pe șantiere.
Traficul nu înseamnă doar gazele de eșapament
Documentul prezentat de PMB arată că sursa dominantă de poluare diferă în funcție de poluant. În cazul dioxidului de azot, traficul este principala problemă în zonele centrale. Municipalitatea estimează că peste 80% din concentrația de NO2 poate fi atribuită surselor legate de trafic.
În cazul particulelor, situația este mai complicată. Pe lângă emisiile provenite din arderea combustibililor, în aer ajunge și praful depus pe carosabil, ridicat din nou de mașini. Șantierele pot contribui la rândul lor la concentrațiile de PM10 atunci când nu sunt aplicate măsuri pentru limitarea prafului.
Asta înseamnă că reducerea poluării nu se rezumă la schimbarea tipului de mașini care circulă prin oraș. Sunt necesare măsuri distincte pentru trafic, încălzirea locuințelor, șantiere și praful de pe străzi.
Ecopolis: sunt și măsuri care pot fi luate înainte de 2027
Organizația Ecopolis a salutat direcțiile anunțate de Primărie, dar atrage atenția că unele măsuri nu ar trebui să aștepte până la intrarea în vigoare a Zonei cu Nivel Scăzut de Emisii. ONG-ul propune, printre altele, interzicerea staționării de lungă durată cu motorul pornit, printr-o regulă de tip „Oprește motorul”.
Ecopolis mai cere o campanie amplă de informare privind efectele poluării asupra sănătății, spălarea și aspirarea mai frecventă a străzilor pentru reducerea pulberilor și controale mai stricte pe șantiere, inclusiv pentru respectarea măsurilor de limitare a prafului și emisiilor.
Organizația consideră că aceste măsuri ar putea fi adoptate mai repede, inclusiv prin hotărâri ale Consiliului General, și spune că ele pot contribui la reducerea poluării înainte ca restricțiile pentru mașinile vechi să înceapă să fie aplicate.
În același timp, Ecopolis spune că susține direcțiile strategice prezentate de municipalitate, cu condiția ca acestea să fie urmate de măsuri concrete, finanțate, implementate și monitorizate transparent.
Bucureștiul are și presiunea noilor limite europene
Problema nu este doar una locală. Începând din 2030, standardele europene pentru calitatea aerului devin mai stricte. Potrivit prezentării PMB, limita anuală pentru NO2 va scădea de la 40 la 20 µg/m³, cea pentru PM10 de la 40 la 20 µg/m³, iar pentru PM2,5 de la 25 la 10 µg/m³.
Bucureștiul are deja un precedent la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. În 2020, CJUE a constatat că România nu și-a îndeplinit obligațiile privind depășirile persistente ale valorilor-limită pentru PM10 în București și nu a asigurat o perioadă cât mai scurtă pentru aceste depășiri. Prezentarea PMB avertizează că întârzierea executării hotărârii poate duce la o nouă sesizare a CJUE și la sancțiuni financiare împotriva României.
