Credit foto: LCV / Shutterstock.com
Valurile de căldură și verile cu temperaturi extreme nu mai reprezintă un fenomen excepțional, ci au devenit unul dintre cele mai mari riscuri climatice cu care se confruntă orașele din România. În acest context, Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice – organism independent alcătuit din cercetători și experți în domeniu – a publicat un articol tehnic adresat primăriilor și tuturor autorităților locale, în care prezintă măsurile considerate urgente pentru adaptarea orașelor la efectele schimbărilor climatice.
Documentul vine într-un moment în care România traversează veri din ce în ce mai fierbinți și mai lungi, iar orașele resimt puternic efectul de insulă de căldură urbană. Lista de recomandări completă și detaliată, elaborată de Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, este disponibila aici.
Peste 600 de decese suplimentare într-o singură vară
Experții atrag atenția că valurile de căldură reprezintă deja cel mai periculos fenomen meteorologic extrem din Europa, iar România nu face excepție. Vara anului 2024 a stabilit un record absolut: 63 dintre cele 92 de zile de vară au fost afectate de valuri de căldură, ceea ce înseamnă că aproape 70% din sezonul estival s-a desfășurat sub temperaturi extreme.
Consecințele au fost dramatice. Potrivit datelor prezentate de Consiliu, în lunile iulie și august au fost înregistrate peste 600 de decese suplimentare, asociate temperaturilor foarte ridicate.
Nici anul 2025 nu a adus o ameliorare. Două episoade severe de caniculă au lovit România încă din lunile iunie și iulie, cu anomalii termice de peste +8°C față de media climatologică, iar în sudul și vestul țării temperaturile au depășit pragul de 40°C.
Orașele României se încălzesc tot mai repede
Datele climatice analizate de specialiști confirmă o tendință clară de încălzire. Temperatura medie anuală în orașele reședință de județ nu depășea 10°C până în anii ’80. În deceniul 2011-2020 aceasta a trecut de 11°C, iar în perioada 2021-2024 a depășit deja pragul de 12°C.
Și verile au devenit semnificativ mai fierbinți.
Comparativ cu perioada de referință 1961-1990, temperatura medie din lunile iunie-august a crescut între +1,4°C la Constanța și +2,1°C la Craiova.
Ritmul de încălzire este estimat la aproximativ 0,4-0,6°C în fiecare deceniu, iar Bucureștiul se numără printre orașele afectate puternic, cu o creștere de aproape 0,5°C pe deceniu.
Potrivit autorilor documentului, dovezile științifice sunt deja suficiente, însă răspunsul instituțional rămâne insuficient. „Deși datele științifice sunt disponibile și tot mai numeroase, răspunsul instituțional rămâne insuficient calibrat la amploarea reală a riscului.”
Ce pot face primăriile chiar de acum
Printre măsurile pe care autoritățile le pot lua pe termen scurt se numără următoarele:
- Crearea unei rețele locale de spații interioare de răcorire și sprijin
Autoritățile locale pot extinde rețeaua de spații de sprijin pentru populație prin amenajarea unor puncte accesibile de răcorire și prim ajutor în clădiri publice aflate în administrarea municipalității, precum centre comunitare, sedii administrative, biblioteci, centre de zi sau alte facilități sociale. Aceste spații ar trebui să ofere acces la apă potabilă, temperaturi controlate și asistență medicală de bază în perioadele cu temperaturi extreme. Bucureștiul va fi primul oraș din România care implementează o rețea de adăposturi climatice din iulie 2026. Aceste spații, publice și private, disponibile gratuit, vor îndeplini mai multe condiții care să asigure un confortul termic.
- Valorificarea suprafețelor de apă ca infrastructură de răcorire urbană
Lacurile, râurile și alte corpuri de apă pot contribui la reducerea temperaturilor resimțite în mediul urban și pot funcționa ca spații de refugiu climatic în timpul valurilor de căldură. Autoritățile locale pot amplifica aceste beneficii prin amenajarea zonelor din proximitatea apei ca spații accesibile pentru recreere și răcorire, inclusiv prin dezvoltarea unor zone sigure de îmbăiere, odihnă și petrecere a timpului liber. Astfel de intervenții necesită o atenție sporită la infrastructura locală, măsurile de siguranță și monitorizarea calității apei, pentru a asigura protejarea sănătății publice și utilizarea în condiții de siguranță a acestor spații.
- Extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public și adaptarea reglementărilor locale pentru acces la apă în perioadele de caniculă
Fântânile și cișmelele cu apă potabilă pot fi amplasate nu doar în parcuri, ci și în zone intens circulate, în proximitatea nodurilor de transport și în spațiile unde oamenii lucrează în aer liber. Instrumente precum hărțile publice digitale ale cișmelelor pot contribui la creșterea accesibilității acestor resurse în perioadele cu temperaturi extreme.
- Protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate
Autoritățile locale pot susține măsuri suplimentare de protecție pentru lucrătorii expuși la temperaturi extreme, în special în sectoarele cu vulnerabilitate ridicată precum salubrizarea, munca sezonieră sau construcții. Aceste măsuri pot include adaptarea programului de lucru, acces la apă și zone umbrite, precum și condiții minime de protecție pentru personalul contractat direct sau indirect de municipalitate.
- Adaptarea stațiilor de transport pentru reducerea expunerii la căldură
Autoritățile locale pot susține măsuri suplimentare de protecție pentru lucrătorii expuși la temperaturi extreme, în special în sectoarele cu vulnerabilitate ridicată precum salubrizarea, munca sezonieră sau construcții. Aceste măsuri pot include adaptarea programului de lucru, acces la apă și zone umbrite, precum și condiții minime de protecție pentru personalul contractat direct sau indirect de municipalitate.
Ce pot face primăriile pe termen mai lung
Pe termen mediu și lung, Consiliul propune schimbări structurale în modul în care sunt planificate orașele.
Printre recomandări se numără dezvoltarea unor sisteme locale de avertizare pentru valurile de căldură, consolidarea capacității serviciilor medicale și de intervenție, precum și adaptarea clădirilor publice prin măsuri precum umbrirea fațadelor, ventilarea naturală, creșterea eficienței energetice și instalarea unor sisteme eficiente de răcire.
Un exemplu oferit este cel al municipiului Cluj-Napoca, unde proiectul european proGIreg a inclus realizarea unor acoperișuri verzi pe blocuri de locuințe.
Principiul 3-30-300, o regulă simplă pentru orașele viitorului
Un capitol important este dedicat extinderii spațiilor verzi urbane și combaterii efectului de insulă de căldură.
Experții recomandă aplicarea principiului 3-30-300, considerat una dintre cele mai importante reguli moderne de planificare urbană.
Acesta presupune ca fiecare locuință, școală sau loc de muncă să aibă vizibili cel puțin trei arbori, fiecare cartier să beneficieze de minimum 30% acoperire arboricolă, iar orice locuitor să ajungă la un parc sau spațiu verde de calitate aflat la cel mult 300 de metri distanță.
Autorii subliniază că spațiile verzi trebuie privite ca infrastructură critică pentru adaptarea climatică, nu doar ca zone de recreere.
Adaptarea climatică trebuie să îi protejeze în primul rând pe cei vulnerabili
Ultima recomandare majoră vizează dimensiunea socială a schimbărilor climatice.
Experții cer dezvoltarea unor măsuri dedicate pentru persoanele cele mai expuse riscurilor – vârstnici, persoane fără adăpost, oameni cu venituri reduse sau lucrători care își desfășoară activitatea în aer liber.
În același timp, investițiile în infrastructură verde și albastră trebuie realizate astfel încât să nu accentueze inegalitățile sociale.
Ca exemplu este oferit Rotterdam, unde acoperișurile verzi și proiectele de adaptare climatică sunt implementate cu prioritate în cartierele cele mai vulnerabile.
Un mesaj clar pentru autoritățile locale
Concluzia documentului este fără echivoc: valurile de căldură nu mai sunt evenimente rare, ci o realitate care va deveni tot mai frecventă.
„Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale, ci un risc recurent cu efecte semnificative asupra sănătății și bunăstării populației. În lipsa unor măsuri coordonate de prevenție, pregătire și răspuns, costurile umane și sociale ale acestui fenomen vor continua să crească. Autoritățile locale au un rol esențial în reducerea vulnerabilității comunităților și în adaptarea orașelor la condițiile climatice viitoare”, transmit autorii.
