Foto: Shutterstock
Bucureștiul este orașul cu cea mai mare suprafață de spații verzi dintre marile municipii ale României, însă raportat la celelalte capitale europene se află aproape de coada clasamentului. Doar 26% din suprafața Capitalei este acoperită de vegetație, cu mult sub media europeană de 41%, arată o analiză realizată de platforma imobiliară Storia pe baza imaginilor satelitare din programul european Copernicus.
Datele sunt publicate într-un moment în care tema adaptării Bucureștiului la schimbările climatice a revenit în prim-plan, după valul de caniculă extremă urmat de furtuni violente și ploi torențiale care au inundat străzi, au doborât sute de arbori și au blocat transportul public în Capitală.
Bucureștiul, pe locul 31 din 36 de capitale europene
Potrivit analizei, 26% din suprafața Bucureștiului este reprezentată de spații verzi, categorie care include atât parcurile și grădinile publice, cât și vegetația aflată pe terenuri private.
Acest procent plasează Capitala României pe locul 31 din 36 de capitale europene, la egalitate cu Parisul.
Doar câteva capitale au o pondere mai mică a spațiilor verzi:
- Skopje – 24%;
- Nicosia – 21%;
- Valletta – 17%;
- Atena – 17%.
La polul opus se află capitalele nordice, unde natura ocupă o parte importantă din suprafața orașelor:
- Oslo – 77%;
- Helsinki – 62%;
- Vilnius – 57%;
- Tallinn – 50%.
Media celor 36 de capitale europene analizate este de 41%, cu 15 puncte procentuale peste București.
Capitala stă mai bine când vine vorba despre arbori
Analiza evidențiază însă și un aspect mai puțin cunoscut. Dacă sunt luate în calcul doar suprafețele verzi acoperite de arbori, Bucureștiul ajunge la 22%, peste unele capitale occidentale precum:
- Paris – 20%;
- Dublin – 20%;
- Lisabona – 17%;
- Amsterdam – 14%;
- Atena – 11%.
Chiar și așa, Capitala rămâne sub media europeană de 29% și mult în urma unor orașe precum Viena (34%), Varșovia (40%), Berlin (44%) sau Oslo (72%).
Cel mai verde mare oraș din România
Dacă privim însă doar situația din România, clasamentul se schimbă radical.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, Bucureștiul dispune de 4.506 hectare de spații verzi publice, ceea ce reprezintă 18,9% din suprafața oficială a orașului – cea mai mare proporție dintre toate marile municipii din țară.
Pe următoarele locuri se află:
- Craiova – 12,8%;
- Iași – 9%;
- Oradea – 5,8%;
- Cluj-Napoca – 5,2%;
- Brașov – 5%;
- Constanța – 4,2%;
- Timișoara – 4,1%;
- Arad – 2%;
- Sibiu – 1,9%.
Autorii studiului precizează însă că datele INS includ doar spațiile verzi raportate de administrațiile locale și nu iau în calcul vegetația aflată pe proprietăți private, în timp ce analiza Copernicus surprinde întreaga suprafață acoperită cu vegetație, indiferent de regimul juridic.
Aproape jumătate dintre români aleg locuința și în funcție de parcuri
Spațiile verzi au devenit și unul dintre cele mai importante criterii în alegerea unei locuințe.
Potrivit unui sondaj realizat de Storia pe un eșantion de 2.670 de respondenți, 46,4% dintre români consideră că zonele de recreere – parcuri, locuri de joacă sau alte spații verzi – sunt foarte importante atunci când aleg viitoarea locuință.
Acest criteriu este depășit doar de accesul la transportul public și de proximitatea magazinelor și centrelor comerciale.
Spațiul verde nu înseamnă doar gazon
Autorii studiului atrag atenția că simpla respectare a procentului minim de spațiu verde prevăzut de lege nu este suficientă.
„Existența spațiilor verzi reprezintă una dintre prioritățile cumpărătorilor de locuințe, în special pentru familii, însă cel puțin la fel de important este ca spațiul verde din proximitate să fie plantat cu arbori. Această strategie reduce cu câteva grade temperaturile maxime din timpul verilor caniculare, filtrează aerul prin captarea particulelor PM2.5 și PM10 și reduce riscul de inundații prin preluarea mai eficientă a apelor pluviale”, a declarat Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group.
La rândul său, peisagistul Nicolas Triboi subliniază că nu orice metru pătrat de spațiu verde are aceeași valoare.
„Un metru pătrat de spațiu verde nu are aceeași valoare în orice formă. Poate rămâne o peliculă de gazon, cu un volum vegetal de doar câțiva centimetri, sau poate deveni suportul unui strat de arbuști, plante perene și al unui arbore matur. Un arbore bine plantat poate transforma acel metru pătrat într-un volum verde de sute de metri cubi, prin coroană, umbră, răcoare, habitat și prezență în peisaj”, explică specialistul.
