Foto: MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO via Facebook / Ministerul Mediului - România
Pe 22 aprilie, peste un miliard de oameni din întreaga lume marchează Ziua Pământului un moment care, dincolo de simbol, devine tot mai în viața noastră de zi cu zi. Tema din acest an, „Our Power. Our Planet.”, vorbește direct despre legătura dintre alegerile individuale ale oamenilor și felul în care arată orașele în care trăim, aerul pe care îl respirăm sau costurile pe care le plătim pentru energie și hrană.
În România, mesajul global vine acum într-un context local tensionat. Totuși, există și vești cu potențial bun. Ministra mediului, Diana Buzoianu, a anunțat astăzi trimiterea spre avizare a unei ordonanțe de urgență care ar putea schimba radical modul în care sunt protejați arborii din orașele României.
Ministerul Mediului, mesaj de Ziua Pământului 2026
În mesajul postat cu ocazia Earth Day, Ministerului Mediului susține că protecția mediului nu mai este demult o temă abstractă. În 2026, ea influențează direct lucruri extrem de palpabile: de la prețul alimentelor și al energiei, până la sănătatea publică sau riscul de dezastre.
Mesajul oficial subliniază că progresul din ultimele decenii, precum legile mai stricte pentru calitatea aerului și apei, reducerea bolilor cauzate de poluare sau accesul mai bun la resurse a fost posibil tocmai prin presiunea publică și acțiunea colectivă.
În același timp, instituția vorbește despre două direcții esențiale pentru prezent: reziliența locală și interdependența globală. Cu alte cuvinte, soluțiile trebuie să pornească din comunități, cu energie regenerabilă, reducerea deșeurilor, restaurarea ecosistemelor, dar efectele lor depășesc rapid granițele unui oraș sau ale unei țări, astfel eforturile trebuie coordonata la nivel internațional.
„Progresul în protecția mediului nu depinde doar de guverne sau decizii mari, ci și de acțiunile noastre zilnice, ca indivizi, comunități, școli sau companii.„Our Power. Our Planet.” înseamnă că stabilitatea economică, sănătatea publică și siguranța resurselor depind de implicarea fiecăruia dintre noi.”, a conchis Ministerul Mediului mesajul postat pe paginile de socializare ale instituției.
O reacție la realitatea din teren: lege penală pentru tăierile copacilor din orașe
Tot în această zi simbolică, ministra mediului, Diana Buzoianu, a anunțat așadar trimiterea spre avizare a unei ordonanțe de urgență care ar putea crește gradul de protecție pentru spațiile verzi din orașe
„Am trimis la avizare proiectul de Ordonanță de Urgență care face din distrugerea sau tăierea arborilor, chiar și din intravilan, chiar și din proprietate privată, infracțiune, dacă sunt distruse spații verzi mai mari de un hectar”, a transmis aceasta.
Mesajul este direct și vine cu o trimitere clară la cazurile recente din Capitală: „Ce s-a întâmplat în Parcul IOR, dacă se mai repetă, să fie sancționat cu închisoarea”.
De altfel, proiectul nu apare în vid. O analiză publicată anterior arată dimensiunea problemei: Bucureștiul a pierdut peste 500 de hectare de spațiu verde în ultimele decenii, iar densitatea arborilor este de aproape trei ori mai mică decât recomandările europene.
Ce prevede concret ordonanța
Proiectul de act normativ ar introduce, pentru prima dată, răspunderea penală pentru distrugerea vegetației urbane. Pedepsele propuse sunt între 6 luni și 3 ani de închisoare pentru tăierea, degradarea sau distrugerea arborilor din orașe.
Textul vizează:
- spațiile verzi de peste 500 mp;
- terenuri publice și private;
- inclusiv zone încadrate drept „curți-construcții”, dacă există vegetație forestieră.
Nu doar tăierea efectivă ar fi sancționată, ci și forme indirecte de distrugere: incendieri, uscarea intenționată a arborilor sau lucrări de construcții care afectează vegetația.
În esență, este o schimbare de paradigmă, prin care arborii din oraș ar urma să fie primească protecție într-un mod similar celor din fondul forestier, mai ales că până acum sancțiunile administrative s-au dovedit, de multe ori, insuficiente.
Cel mai cunoscut caz pentru bucureșteni este, evident, cel al zonei retrocedate din Parcul IOR, unde peste 1.500 de arbori au fost tăiați sau distruși în doar câțiva ani. Câmpul defrișat de 12 hectare rămas acum este cu adevărat o cicatrice a orașului și o pată neagră pentru autorități. A devenit astfel unul dintre cele mai vizibile exemple ale limitelor actualei legislații, dar și ale ignoranței din partea majorității decidenților.
În lipsa unor sancțiuni eficiente, situațiile de acest tip au continuat și la scară mai mică, dar autoritățile au avut, de multe ori, prea puține instrumente reale de intervenție, mai ales pe terenuri private.
Proiectul de OUG vine și în continuarea unor măsuri locale recente, precum modificarea regulamentului PMB prin HCGMB 458/2025, care a introdus amenzi de până la 5.000 de lei și obligația de replantare compensatorie. Totodată, peste 50 de organizații civice și de mediu au cerut în ultimii ani sancțiuni mai dure, inclusiv penale, pentru a opri degradarea spațiilor verzi urbane.
