Colaj foto GreenCommunity: în dreapta, imagine cu pasajul pietonal realizat de Sectorul 4 la Eroii Revoluției - credit: Facebook / Bucharest; în stânga, cele două intersecții unde Sectorul 4 dorește realizarea altor pasaje pietonale subterane - capturi Google Earth
Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat două proiecte majore de „regenerare urbană” în jurul stațiilor de metrou Constantin Brâncoveanu și Apărătorii Patriei, practic realizarea unei rețele de pasaje pietonale subterane, cu o valoare totală de peste 445 de milioane de lei.
Proiectele aprobă depunerea de cereri de finanțare pentru cele două proiecte în cadrul unui apel de proiecte lansat prin Programul Regional București-Ilfov 2021-2027. Primăria argumentează că pasajele vizează îmbunătățirea mobilității urbane și a conexiunilor cu metroul, însă vin la pachet cu o soluție deja controversată în București: extinderea rețelei de pasaje pietonale subterane.
Brâncoveanu: două pasaje subterane noi și accesuri suplimentare la metrou
Pentru zona stației de metrou Constantin Brâncoveanu, investiția estimată este de aproximativ 147 de milioane de lei (în jur de 29 de milioane de euro). Primăria propune o reconfigurare amplă a zonei, descrisă oficial ca fiind „în pragul colapsului operațional”, la intersecția dintre Șoseaua Olteniței și Bulevardul Constantin Brâncoveanu.
Principalele intervenții:
- două pasaje pietonale subterane noi;
- patru noi accesuri către metrou;
- escalatoare și lifturi pentru fiecare punct de acces.
- reorganizarea fluxurilor pietonale și a legăturilor cu transportul public.
Cum argumentează Primăria Sectorului 4 necesitatea proiectului? Extras din proiectul de hotărâre: „Cea mai severă deficiență identificată este „fractura” dintre nivelul solului şi reţeaua subterană. Pietonii care tranzitează zona sunt forțați să utilizeze treceri de pietoni la nivel, interacționând direct cu fluxurile auto de mare intensitate.
Acest lucru generează un dublu impact negativ: pe de o parte, o vulnerabilitate extremă a cetățenilor în fața riscului de accidente rutiere, iar pe de altă parte, o fragmentare a traficului auto care, din cauza opririlor frecvente pentru cedarea trecerii, produce congestii majore, creşterea timpilor de aşteptare la semafor și, implicit, o acumulare ridicată de noxe chiar în inima cartierului. Dincolo de aspectele de siguranță, starea actuală a amplasamentului este marcată de o uzură morală şi fizică a spațiului public adiacent.”
Pasaje subterane și la Apărătorii Patriei
Al doilea proiect, mai mare, vizează stația de metrou Apărătorii Patriei și are o valoare de aproape 298 de milioane de lei (în jur de 59 de milioane de euro). Zona este descrisă de autorități drept un „pivot de mobilitate suprasolicitat”.
În aceeași intersecție, Sectorul 4 desfășoară deja lucrările pentru construcția unui pasaj auto suprateran. Proiectul nu a primit avizele necesare din cauza incompatibilității cu viitoarea linie de tramvai de pe inelul median sudic al Capitalei. De asemenea, a fost criticat de Asociația Metrou Ușor: „Este vorba despre sabotajul cu bună știință al proiectului strategic de tramvai de pe inelul median”, susțin aceștia.
Intervențiile pentru noul pasaj pietonal subteran de la Apărătorii Patriei includ:
- realizarea unui nou acces la metrou (Accesul C);
- dezvoltarea unui sistem de pasaje pietonale subterane;
- conectarea mai eficientă a transportului de suprafață cu metroul.
Ambele proiecte de pasaje subterane pietonale urmează să fie depuse pentru finanțare prin Programul Regional București-Ilfov 2021–2027.
Cea mai mare parte a banilor ar urma să fie acoperită din fonduri europene:
- peste 132 milioane lei nerambursabili pentru Brâncoveanu (rămâne o contribuție de 15 milioane de lei pentru Sectorul 4);
- aproximativ 268 milioane lei pentru Apărătorii Patriei (rămâne o contribuție de 30 de milioane de lei pentru Sectorul 4).
În total, acest sistem de pasaje pietonale subterane din cele două mari intersecții ale Sectorului 4 ar trebui să coste echivalentul a aproximativ 89 de milioane de euro.
Repetă Bucureștiul aceleași greșeli?
Deși proiectele promit o mai bună conectivitate cu metroul și accesibilitate (inclusiv pentru persoanele cu dizabilități), ele revin la o abordare urbanistică tot mai contestată: mutarea pietonilor în subteran.
În multe orașe europene, tendința este inversă, cu traversări la nivelul solului, calmarea traficului auto și prioritizarea pietonilor în spațiul public. În București, însă, pasajele subterane pare că rămân o soluție frecventabilă, ba chiar căutată de primarii care își doresc „să-i scape pe cetățenii de ambuteiajele de la suprafață”.
Însă, mutarea pietonilor în subteran pot descuraja mersul pe jos, creează spații greu de întreținut și uneori nesigure și reduc viața urbană la nivelul străzii.
