”Perspective – Timișoara 2023 for all” este proiectul care prezintă orașul din punctul de vedere al unor persoane vulnerabile. Conceput în timpul anului de Capitală Culturală Europeană de către Asociația Kabaitan, Perspective dezvăluie o altă fațetă a orașului, oglindită prin ochii a patru indivizi unici, fiecare având nevoile sale specifice: persoane cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz, dizabilități de mobilitate și utilizatori ai limbajului simplificat.
Pe această traiectorie, orașul, evenimentele și cotidianul capătă o aură complet diferită, iar proiectul “Perspective” expune poveștile care, de obicei, trec neobservate. Am stat de vorbă cu Mihnea, un tânăr care se implică în comunitatea din Timișoara dintr-un scaun rulant. Nu și-a pierdut curajul și determinarea, însă.
Timișoara, orașul cunoscut pentru bogata sa istorie culturală și diversitatea sa, se angajează să devină un loc mai accesibil pentru toți locuitorii și vizitatorii săi. Asta nu înseamnă că reușește de fiecare dată.
“Avantajul meu este că am o mașină proprie, mă descurc să ajung la un eveniment, de exemplu, cum ar fi un festival. Însă odată ajuns acolo, dacă nu există o cale accesibilă spre scena principală, e nevoie să apelez la voluntari, la prieteni să mă ajute. Am fost la un festival la care am cerut ajutor pentru a ajunge la scenă deoarece drumul era impracticabil pentru cineva în scaun rulant.
Dacă este pietriș, noroi, e imposibil pentru cineva în scaun rulant să se deplaseze până la o scenă unde să poată vedea artiștii săi preferați. Cunosc organizatori de festivaluri și m-am angajat să discut mai mult cu ei pe această temă pentru a putea face lucrurile mai bune și mai accesibile pentru persoanele cu dizabilități pe viitor. Din păcate mai avem de învățat la capitolul accesibilizare”, a explicat Mihnea Vîlceanu.
O perspectivă diferită despre accesibilitate
Proiectul “Perspective – Timișoara 2023 for all” se concentrează asupra provocărilor cu care se confruntă persoanele cu deficiențe de vedere, de auz și cele care utilizează fotoliul rulant în timp ce explorează orașul. Această inițiativă ambițioasă aduce în prim-plan și povestea lui Mihnea. El este unul dintre protagoniștii proiectului care ilustrează dificultățile cu care se confruntă acești indivizi în timp ce încearcă să navigheze în Orașul de Cultură Europeană.
“În România, 7% din populație este cu dizabilități și începe să fie din ce în ce mai vizibilă această minoritate. Nu cred că e vorba neapărat de neglijență, cât e vorba de priorități. Mereu se găsesc, cu siguranță, lucruri mai importante din punct de vedere al organizării, decât să găsim idei și soluții de accesibilizare a orașului. Chiar discutasem cu un prieten care făcea parte din administrație la un moment dat și am întrebat chiar acest aspect.
Mi-a spus că există oameni care încearcă să aducă acest lucru în atenția primăriilor și în atenția factorilor de decizie din administrație, a marilor companii care pot sponsoriza lucrări, atât că este foarte greu pentru că mereu apar lucruri care se pare că au o prioritate mai mare”, a spus Mihnea.
O astfel de situație înseamnă, pentru cei în scaun rulant, mai mult decât o simplă frustrare care trece repede, sau un incident neplăcut într-un context social sau public, ci mai degrabă o tristețe constantă care alienează încet-încet oameni care au aceleași drepturi.
“Este puțin ciudat, deoarece te aștepți ca într-o Românie a anului 2023 – și nu mă refer aici doar la Timișoara – ca lumea să se preocupe mai mult de aceste lucruri și să vadă altfel minoritatea persoanelor cu dizabilități. Ne dorim să fim printre oameni, să nu simțim mereu că suntem într-un scaun rulant, să nu putem să vedem, să auzim și mereu să ne lovim de neglijența oamenilor. Eu ies destul de mult, sunt o persoană activă și văd oamenii.
Unii privesc într-un anumit fel situația, cu empatie, ceilalți total diferit, de parcă se miră că mi-am permis să ies din casă, fiind o persoană cu dizabilități. Este ceva subiectiv, fiecare are parerea sa, dar noi ne dorim să convingem oamenii că nu scaunul contează, bastonul sau vorbele, ci important este să fii om și e destul de important să ne regăsim unii pe alții”, a mai spus Mihnea.
Mobilitate redusă: navigarea prin oraș în scaun rulant
Pentru cei care depind de un scaun rulant, fiecare facilitate care există, totuți, în Timișoara anului 2023, e necesar să fie exploatată. Trotuarele înguste, lipsa rampelor adecvate și inaccesibilitatea multor clădiri și obiective turistice pot limita semnificativ capacitatea oamenilor cu dizabilități locomotorii de a explora orașul în mod independent.
“La un moment dat, am avut nevoie să ajung la o farmacie și găsisem una în apropiere, am mers și rampa de acces era înclinată la 45 de grade, dar conform normelor, este făcută. Ideea era că nici dacă m-ar fi ajutat oamenii nu puteam ajunge în farmacie. Tot ce am putut face a fost să-i fac semn farmacistei care era înăuntru pentru a-mi putea ridica medicamentele. (…) Sunt multe locuri de acest fel”, ne-a explicat Mihnea.
Mihnea și-a dedicat eforturile pentru a sensibiliza comunitatea cu privire la provocările cu care se confruntă persoanele cu dizabilități în oraș. Prin implicarea lui, chiar în acest proiect, Mihnea a adus în prim-plan nevoile și aspirațiile celor care se luptă să-și facă loc într-un oraș care ar trebui să fie prietenos pentru toți locuitorii săi.
“Eu, de când sunt în Timișoara, am reușit să leg câteva relații și am reușit să ajung la persoane care aveau cât de cât o influență în conducerea orașului. Am încercat, pe cât posibil, să găsim soluții și modalități de accesibilizare – de la mijloace de transport în comun, până la crearea unor căi de acces speciale sau dispunerea toaletelor într-un eveniment.
Sunt lucruri de detaliu, pe care lumea nu le știe pentru că nu s-a lovit de ele, dar o persoană care a mers și acum se lovește de problema asta, știe care ar fi punctele principale de acționare pentru a nu se simți diferența din punct de vedere al integrării unei persoane în scaun rulant”, a conchis Mihnea Vîlceanu.
O șansă reală pentru transformare
Proiectul “Perspective – Timișoara 2023 for all ” reprezintă o oportunitate unică de a transforma Timișoara într-un oraș cu adevărat accesibil pentru toți. Eforturile depuse de Asociația Kabaitan și contribuția lui Mihnea demonstrează că, prin conștientizare și angajament, pot fi eliminate barierele care limitează participarea persoanelor cu dizabilități la viața orașului.
Într-o lume în care diversitatea ar trebui să fie celebrată, Timișoara mai are de lucru până să ajungă să fie un oraș accesibil tuturor locuitorilor săi, dar schimbarea poate începe cu fiecare dintre noi – cu pași mici, dar hotărâți.
Asociația Kabaitan
Organizația Kabaitan reprezintă un angajament în favoarea promovării culturii și educației în rândul comunității timișorene. Cu o experiență de 10 ani, această asociație a dezvoltat multiple proiecte culturale și educaționale remarcabile, influențând benefic tinerii, dar și copiii, precum și publicul larg.
Echipa din spatele Kabaitan se implică activ în aducerea în atenție a vieții culturale timișorene prin intermediul materialelor jurnalistice, a interviurilor și transmisiunilor – toate realizate cu grijă pentru a fi accesibile persoanelor cu deficiențe de auz sau vedere, și traduse limba semnelor române.
Proiectul Perspective – Timișoara 2023 for all este organizat de Asociația Kabaitan, face parte din Programul cultural național „Timișoara–Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow Timișoara 2023, derulat de Centrul de Proiecte Timișoara cu sume alocate de la bugetul de stat, prin buget de la Ministerul Culturii.
