Scumpirea călătoriei cu metroul din București, anunțată inițial pentru 1 mai, intră în stand-by. Decizia nu se abrogă definitv, dar este pusă pe pauză pentru cel puțin două luni, timp în care autoritățile spun că vor să înțeleagă mai bine ce efecte ar avea, de fapt, asupra orașului.
Scumpirea metroului primește o frână de moment
Ordinul prin care tariful urma să crească la 7 lei fusese deja semnat de fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, cu doar o zi înainte de a-și da demisia din executivul condus de Ilie Bolojan. Între timp, însă, noul ministru interimar, Radu Miruță, a decis să nu meargă mai departe cu decizia, cel puțin deocamdată.
„Nu este încă o decizie. Am ajuns aseară acolo. Am cerut să mi se pună la dispoziție niște date pentru a vedea care este raționamentul din spatele acestei creșteri. Eu cred că e cazul să nu luăm tot de la oameni, ci cred că sunt foarte multe culoare la Metrorex unde pot fi reduse cheltuielile pentru a se compensa această diferență de preț”, a declarat Miruță, citat de AGERPRES.
Pe scurt, majorarea nu este anulată, dar nici nu mai intră în vigoare de la 1 mai. Noul termen luat în calcul este 1 iulie, dacă analiza va confirma că este necesar să existe această creștere de tarif.
De ce se amână scumpirea
Motivul oficial ține de o analiză mai amplă pe care Metrorex trebuie să o facă în următoarele 60 de zile. Noul ministru interimar cere o evaluare mai largă, cu impact asupra mobilității din București, nu numai legată de posibilitățile interne din Metrorex.
Documentul autorităților, citat de AGERPRES, vorbește despre mai multe lucruri care trebuie clarificate:
- cum reacționează călătorii la creșterea tarifelor;
- dacă oamenii renunță la metrou în favoarea mașinii sau ridesharing-ului;
- impactul asupra poluării și obligațiilor europene privind calitatea aerului;
- cât de „suportabilă” este scumpirea pentru populație care nu-și permite tranziția spre alte mijloace de transport.
Metrorex primește și o altă temă importantă de la Radu Miruță: trebuie să vină și cu un plan concret de reducere a cheltuielilor, cu un obiectiv de cel puțin 10% în următoarele luni.
Când prețul începe să schimbe comportamente
Unul dintre argumentele invocate în document e destul de direct. La 7 lei pe călătorie, metroul începe să se apropie de costul unor curse scurte de ridesharing sau de transportul de suprafață, mai ales dacă vorbim de abonamente integrate.
Asta înseamnă că metroul ar putea fi abandonat de către o parte dintre utilizatori, fapt care ar afecta atât orașul, care ar deveni mai congestionat și poluat, cât și pe Metrorex în sine, care ar avea mai puțini plătitori de abonamente.
Amânarea vine și pe fondul unor presiuni europene. Bucureștiul are obligații clare legate de calitatea aerului și de creșterea ponderii transportului public, prin planurile de mobilitate urbană.
„Obiectivele PMUD București-Ilfov 2016-2030 includ creșterea ponderii transportului public în repartiția modală. În acest sens, Metrorex va realiza un studiu de impact al creșterii de 40% a tarifelor asupra ratei de adopție a transportului în comun la nivelul municipiului București”, subliniază sursa citată de AGERPRES.
În același timp, România se află deja într-o procedură la nivel european legată de problemele de poluare din Capitală. Orice măsură care ar putea împinge oamenii din transportul public înapoi spre mașină devine, automat, sensibilă.
Ar fi a doua creștere importantă de tarif în mai puțin de 2 ani
În ultimii ani, tariful la metrou a crescut constant. De la 3 lei în 2021 la 5 lei în 2025, iar acum se discută despre 7 lei. O creștere rapidă, mai ales în raport cu veniturile și cu experiența reală de utilizare a călătorilor. Acest lucru este confirmat și de o analiză făcută de Asociația Metrou Ușor.
„De la ultima scumpire a tarifelor (ianuarie 2025) și până în prezent, inflația a fost de aproximativ 10%. Tarifele sunt propuse a crește de la 5 lei la 7 lei, adică o creștere de 40%”, atrage atenția asociația.
În același timp, experiența de zi cu zi a călătorilor pare să meargă în direcția opusă. Pe Magistrala 2, cea mai aglomerată din rețea, intervalele de succedare dintre trenuri au ajuns la 5 – 8 minute chiar și în zilele lucrătoare, în condițiile în care, în trecut, nici la 3 minute nu făceau față fluxului de pasageri.
În paralel cu analiza tehnică de la Asociația Metrou Ușor, o petiție inițiată de Partidul SENS a strâns deja peste 18.000 de semnături de la bucureșteni care doresc să se renunțe la creșterea de tarife de la metrou. Documentul atrage atenția asupra impactului social al scumpirii, în special pentru persoanele vulnerabile, dar și asupra efectelor pe termen lung asupra orașului.
