După aproape 12 ani în care nu a mai funcționat în regim normal, apa revine treptat în acumularea Leșu din Munții Apuseni. Barajul din județul Bihor a fost reabilitat prin PNRR, iar procesul de reumplere controlată a început în luna mai și se desfășoară sub monitorizare permanentă.
Investiția nu înseamnă însă doar consolidarea și digitalizarea unui obiectiv hidrotehnic. Proiectul include și o serie de soluții dedicate protecției mediului, printre care o scară pentru pești, insule plutitoare și sisteme pentru interceptarea deșeurilor transportate de apă.
Ministra mediului, Diana Buzoianu, a vizitat luni Barajul Leșu, unde lucrările de reabilitare au fost finalizate.
Lacul a fost golit acum 12 ani
Barajul Leșu este amplasat pe Valea Iadului și are un volum brut de 28,3 milioane de metri cubi. Acumularea are rol în atenuarea viiturilor, regularizarea debitelor și gestionarea resurselor de apă.
Lacul a fost golit în urmă cu mai bine de un deceniu din cauza unor probleme care afectau siguranța barajului. În mai 2026 a început procesul de reumplere controlată, după finalizarea etapelor necesare pentru verificarea comportării construcției.
Prima etapă a fost una de testare. Umplerea a fost limitată la aproximativ 15% din capacitatea acumulării, adică circa 5 milioane de metri cubi, pentru ca specialiștii să poată monitoriza în condiții reale comportarea barajului și a echipamentelor. În iulie, acumularea ajunsese deja la acest procent de 15%, iar Administrația Bazinală de Apă Crișuri anunța că barajul se comportă normal și că procesul poate continua în limitele stabilite.
Cum este monitorizat barajul
Lucrările au inclus intervenții asupra structurii barajului, impermeabilizarea taluzului din amonte, lucrări de etanșare și drenaj, precum și modernizarea echipamentelor hidromecanice.
A fost instalat și un sistem modern de monitorizare prin fibră optică, iar sistemele de control și alarmare au fost modernizate prin integrarea unei platforme SCADA. În acest fel, parametrii privind comportarea construcției, nivelurile și debitele de apă pot fi urmăriți integrat, iar eventualele modificări pot fi identificate rapid.
Investiția are o valoare totală de aproximativ 206,7 milioane de lei, cu TVA, și este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
O scară pentru pești și insule plutitoare
Una dintre componentele mai interesante ale proiectului este cea dedicată biodiversității. La Barajul Leșu a fost construit un pasaj piscicol, destinat menținerii conectivității ecologice a Văii Iadului. Ideea este ca bariera creată de infrastructura hidrotehnică să fie traversabilă și pentru speciile acvatice.
Proiectul include și insule plutitoare pentru biodiversitate și sisteme de interceptare a deșeurilor și materialului plutitor.
În luna iulie, Administrația Bazinală de Apă Crișuri anunța instalarea unui sistem de tip Log Boom, cu o lungime totală de aproximativ 215 metri, destinat reținerii materialului lemnos și a deșeurilor plutitoare înainte ca acestea să ajungă în zona barajului. Instituția a prezentat totodată insulele ecologice drept o premieră pentru acumulările aflate în administrarea sa.
Astfel, reabilitarea infrastructurii hidrotehnice este legată și de intervenții care urmăresc reducerea presiunii asupra ecosistemului acvatic.
„Pentru prima dată, într-un proiect de reabilitare a unui baraj din România, protecția mediului nu este tratată separat, ci este integrată în investiție, prin soluții pentru conectivitatea ecologică, biodiversitate și colectarea deșeurilor”, a declarat ministra mediului, Diana Buzoianu.
Și polderul Sălard a fost modernizat
În aceeași vizită în județul Bihor, ministra a prezentat și finalizarea lucrărilor la polderul Sălard, o altă investiție finanțată prin PNRR.
Obiectivul are rolul de a reduce riscul la inundații în bazinul râului Barcău. Lucrările au inclus modernizarea infrastructurii hidrotehnice, intervenții asupra digurilor și echipamentelor de exploatare, refacerea golirii de fund și a turnului de manevră, precum și modernizarea infrastructurii de acces și intervenție.
Proiectul include și o componentă de digitalizare pentru monitorizarea nivelurilor de apă, precum și instrumente GIS și imagini satelitare pentru urmărirea ecosistemelor acvatice.
Totodată, aici a fost amenajată o zonă umedă de aproximativ 6 hectare, gândită ca parte a măsurilor de gestionare a apei și de protecție a ecosistemului.
