După ani în care degradarea Parcului Herăstrău a fost semnalată constant de bucureșteni, administrație și organizații civice, unul dintre cele mai importante spații verzi ale Capitalei intră într-o nouă etapă. Primăria Municipiului București și Fundația Comunitară București au anunțat lansarea unui parteneriat prin care procesul de regenerare a parcului va începe cu o finanțare privată de 900.000 de euro și cu un model de colaborare public-privată care aduce la aceeași masă administrația, specialiștii, comunitatea și finanțatorii privați.
Primele intervenții nu vor însemna încă șantiere sau reamenajări, ci pregătirea bazei tehnice fără de care transformarea parcului nu poate începe. Din suma deja atrasă, 90.000 de euro vor fi investiți imediat în studiile și expertizele necesare, inclusiv inventarierea arborilor, evaluarea stării lor de sănătate și elaborarea unui plan de gestionare a patrimoniului arboricol. Ulterior, Fundația Comunitară București își propune să atragă până la 10 milioane de euro din mediul privat și din partea societății civile pentru etapele viitoare ale regenerării.
Potrivit inițiatorilor, avantajul acestui mecanism este că permite începerea etapelor pregătitoare fără a aștepta calendarul bugetelor publice, în timp ce decizia asupra intervențiilor și proprietatea documentațiilor rămân în responsabilitatea administrației.
Parteneriatul reunește Primăria Municipiului București, Administrația Domeniului Public București, Fundația Comunitară București și Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București-Ilfov. Documentul a fost aprobat în unanimitate de Consiliul General al Municipiului București.
Aproape 10.000 de bucureșteni au spus ce trebuie schimbat în parc
Proiectul pornește și de la una dintre cele mai ample consultări publice organizate vreodată pentru un parc din București. În lunile mai și iunie, 9.780 de persoane au răspuns chestionarului privind viitorul Parcului Herăstrău.
Rezultatele arată că 43,8% dintre respondenți sunt nemulțumiți de starea actuală a parcului, în timp ce doar 12,5% spun că sunt mulțumiți. Scorul mediu de satisfacție este de numai 2,56 din 5.
Cea mai mare parte dintre participanți consideră prioritară modernizarea infrastructurii generale (83,2%), urmată de refacerea mediului natural (74,3%).
Printre cele mai solicitate intervenții se numără:
- toalete publice permanente, mai numeroase și mai curate (85,5%);
- iluminat mai bun pe timp de noapte (81,4%);
- reabilitarea aleilor și pavajelor (77,9%);
- mai multe cișmele funcționale (68,9%);
- mobilier urban modern (61,6%).
În același timp, majoritatea celor consultați își doresc ca parcul să își păstreze caracterul natural. Aproape 79% cer mai mulți arbori și vegetație mai densă, peste 71% vor îmbunătățirea calității apei din lac, iar peste jumătate solicită un acces mai bun la malurile acestuia.
Consultarea a evidențiat și nevoia unei organizări mai bune a circulației în parc. Peste jumătate dintre respondenți își doresc o pistă dedicată pentru alergare, facilități mai bune pentru activitățile nautice și infrastructură pentru biciclete și trotinete, cu trasee separate pentru diferitele categorii de utilizatori.
Ce urmează
Prima etapă a proiectului va finanța realizarea unui inventar digital al arborilor din Herăstrău, prin intermediul aplicației TreePlotter. Pentru fiecare arbore vor fi înregistrate localizarea GIS, caracteristicile dendrometrice, starea de sănătate și recomandările de intervenție.
Registrul Verde rezultat va fi public și va putea fi actualizat permanent de administrația parcului, urmând să devină baza pentru monitorizarea și administrarea patrimoniului arboricol.
În paralel vor fi realizate expertize dendrologice, studii tehnice și documentațiile necesare pentru definirea temelor de proiectare care vor sta la baza viitoarelor investiții.
Ciprian Ciucu: „Consultarea publică și studiile sunt esențiale”
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, spune că implicarea Fundației Comunitare București permite accelerarea etapelor pregătitoare, fără a afecta rolul administrației în luarea deciziilor.
„Dacă am aștepta desfășurarea procedurilor administrative pentru proiectarea peisagistică, dar și pentru punerea în siguranță a malului, nu am avea suficientă viteză. De aceea, nu pot sublinia suficient rolul Fundației Comunitare București. Rolul meu a fost să fiu deschis la colaborare și, împreună, să creăm acest mecanism prin care să intrăm pe traiectorie, să punem lucrurile în mișcare și să accelerăm intervențiile. Consultarea publică și studiile sunt esențiale și vor fi susținute prin aceste fonduri private. În această formulă de parteneriat între două instituții publice, o fundație și o asociație profesională, am în același timp convingerea că putem avea și o guvernanță a intervențiilor, care să asigure participarea, consultarea și acțiunea pentru parc.”
Fundația Comunitară București: există deja finanțarea pentru primele etape
Directorul executiv al Fundației Comunitare București, Alina Kasprovschi, spune că obiectivul este transformarea priorităților exprimate de bucureșteni în proiecte concrete.
„Cei aproape 10.000 de oameni care au participat la consultare nu ne-au oferit doar opinii despre parc. Ne-au dat o listă de priorități și un mandat de acțiune: să protejăm ceea ce Herăstrăul are valoros și să reparăm ceea ce îl împiedică să își atingă potențialul. Rolul nostru este să ducem această voce mai departe, să mobilizăm resurse și să contribuim la transformarea priorităților în proiecte reale. Avem deja 900.000 de euro asigurați pentru intervenții asupra spațiilor verzi, alocăm imediat 90.000 de euro pentru pregătirea proiectelor și ne propunem să construim, alături de companii și cetățeni, un fond de până la 10 milioane de euro pentru regenerarea parcului.”
Potrivit acesteia, parteneriatul este gândit ca un model care ar putea deveni un exemplu și pentru alte proiecte urbane.
„Parcul Herăstrău poate deveni un exemplu despre cum se pot face proiecte importante pentru București atunci când administrația, comunitatea și mediul privat lucrează împreună în aceeași direcție. Prin colaborarea public-privată cu Primăria Municipiului București pentru viitorul parcului nu vrem doar să finanțăm câteva etape, ci să construim un proces care continuă, rămâne transparent și păstrează oamenii implicați, generând rezultate vizibile pentru parc și pentru oraș.”
Consultarea publică arată și disponibilitatea bucureștenilor de a se implica în continuare. Aproape 64% dintre respondenți spun că vor să participe la consultările viitoare, peste 3.500 de persoane și-au lăsat datele de contact pentru etapele următoare ale proiectului, 38% afirmă că ar face voluntariat, iar aproape 29% spun că ar contribui financiar la regenerarea Parcului Herăstrău. Aceste rezultate conturează nu doar o listă de priorități pentru unul dintre cele mai importante parcuri ale Capitalei, ci și o comunitate dispusă să participe activ la transformarea lui.
